Până în anul 2035, omenirea ar putea împărți birourile, fabricile și chiar locuințele cu aproximativ 13 milioane de roboți umanoizi. Potrivit unui raport publicat de Morgan Stanley, acești „colegi artificiali” vor deveni parte integrantă din viața cotidiană, iar costul anual pentru a deține unul ar putea scădea la doar 10.000 de dolari – echivalentul prețului unei mașini de clasă medie.
Predicțiile sunt îndrăznețe, dar deja prind contur: roboți capabili să deschidă uși, să urce scări, să manevreze unelte sau să ofere îngrijire bătrânilor sunt testați în fabrici, spitale și chiar în locuințe din SUA și Asia. Până în 2050, cercetătorii estimează că un miliard de astfel de roboți vor „merge printre noi”, punând întrebări serioase despre locurile de muncă, etică și statutul inteligenței artificiale, noteaza revista Forbes.
Robotul coleg: între utilitate și transformare economică
Unul dintre scenariile conturate de analiștii Morgan Stanley vizează o adevărată explozie în adoptarea roboților umanoizi în următorii 10 ani, în special în industrii precum producția, logistica, retailul sau îngrijirea la domiciliu. Prețul de 10.000 de dolari pe an ar putea deveni punctul de inflexiune care va transforma acești roboți din prototipuri de laborator în angajați de zi cu zi.
Exemplele deja există. În SUA, firma Agility Robotics testează modelul „Digit”, un robot capabil să ridice și să depoziteze obiecte grele pe liniile de producție. Compania BMW a încheiat un proiect pilot într-o fabrică din Carolina de Sud cu robotul „Figure 02”, iar în Houston, Foxconn pregătește introducerea unor roboți în procesul de asamblare al serverelor Nvidia.
Coreea de Sud, lider în tehnologia robotică, dezvoltă roboți specializați în îngrijirea bătrânilor sau însoțirea persoanelor singure – un indiciu că acești asistenți artificiali nu vor fi doar colegi de muncă, ci și prezențe casnice.
Provocări psihologice și etice într-o lume populată de androizi
Avansul rapid al inteligenței artificiale, în special în recunoașterea imaginilor, procesarea limbajului și controlul mișcărilor fine, a deschis calea pentru roboți care „văd” și „înțeleg” mediul înconjurător. Totuși, modelele actuale rămân limitate la sarcini specifice și nu dețin o inteligență generală apropiată de cea umană.
În ciuda optimismului tehnologic, apar întrebări serioase: ce impact vor avea acești roboți asupra locurilor de muncă? Vor fi folosiți pentru a ajuta oamenii sau pentru a-i înlocui? Potrivit unor estimări, până în 2050, unul din zece americani ar putea avea un astfel de robot acasă – procent care urcă la 33% pentru gospodăriile cu venituri de peste 200.000 de dolari anual.
Un alt obstacol este „robofobia”. Un studiu citat de Forbes arată că până la 20% dintre oameni au o teamă instinctivă față de roboți. Integrarea a unui miliard de androizi în societate va necesita nu doar adaptare tehnologică, ci și una culturală profundă.
Roboți la ușă: între normalitate și distopie
Raportul mai ridică întrebări incomode: vor fi folosiți roboții pentru supraveghere sau intervenții în forță? Vor putea companiile să-i folosească pentru a controla accesul în clădiri sau chiar pentru a „riposta” în cazul unui atac fizic? Și, poate cel mai tulburător: vor avea acești roboți vreun drept?
Deocamdată, roboții rămân „servitori” fără conștiință, dar progresele rapide din inteligența artificială ne obligă să luăm în calcul scenarii în care aceștia ar putea deveni conștienți – sau, cel puțin, capabili să ne influențeze profund viețile.