Timpul petrecut de copii pe rețelele de socializare s-a dublat din 2010, ajungând în medie la aproximativ trei ore pe zi, iar efectele asupra sănătății mintale devin tot mai vizibile.
Conform Organizației Mondiale a Sănătății, peste 10% dintre adolescenți prezentau în 2022 semne de utilizare problematică și chiar adictivă a social media, manifestată prin dificultăți în controlul timpului petrecut online și simptome de sevraj atunci când sunt deconectați.
În acest context, statele europene explorează diverse măsuri pentru a proteja tinerii, de la politici de verificare a vârstei și campanii de conștientizare, până la restricții sau interdicții totale pentru anumite grupe de vârstă.
De la reguli vagi la responsabilitate clară a platformelor
În Franța, președintele Emmanuel Macron a propus interzicerea accesului sub 15 ani, iar Danemarca, Grecia, Spania, Italia și Olanda au adoptat măsuri similare, informează Politico.
În paralel, companiile tech implementează funcții de filtrare a conținutului, limitarea anumitor funcții și setări de confidențialitate, însă experții consideră că acestea nu sunt suficiente.
Legea europeană Digital Services Act (DSA) solicită platformelor de socializare să adopte măsuri pentru a asigura confidențialitatea și siguranța minorilor, dar prevederile sunt generale, iar implementarea eficientă depinde de verificarea vârstei utilizatorilor.
De unde a început, de fapt, marea problemă
În practică, majoritatea copiilor sub 13 ani își creează conturi minore, ocolind regulile platformelor. Aceasta a dus la dezbateri intense privind cine ar trebui să fie responsabil: companiile care dezvoltă platformele, Apple și Google care gestionează sistemele de operare ale dispozitivelor sau părinții prin instrumente de control parental.
Experții în sănătate mintală subliniază că o interdicție completă nu este întotdeauna eficientă, iar programele de educație digitală și instrumentele de supraveghere parentală ar putea aduce rezultate mai bune.
În același timp, scandaluri precum cel al fostei angajate Meta, Frances Haugen, au arătat că platformele știu de efectele nocive asupra adolescenților, dar nu acționează suficient pentru a le preveni.
Pe cale de consecință, ministerele sănătății din UE susțin că reglementările actuale nu sunt suficiente și cer măsuri mai clare și responsabilitate sporită din partea companiilor tech, pentru a reduce riscurile de depresie, tulburări de somn și alte probleme de sănătate asociate consumului excesiv de social media.