După mai bine de un deceniu de promisiuni, întârzieri și proiecte implementate cu sincope, digitalizarea ANAF pare să intre într-o nouă etapă. Ministerul Economiei a anunțat lansarea în testare a unei aplicații bazate pe inteligență artificială, menită să prioritizeze cazurile fiscale din care statul poate colecta rapid sume importante. Într-o primă fază, aplicația va fi folosită timp de o lună, urmând ca, în funcție de rezultate, să fie integrată în activitatea instituției.
Oficialii speră ca acest pas să schimbe radical modul în care inspectorii fiscali acționează și să ofere o eficiență sporită în lupta cu evaziunea fiscală și activitățile ilegale. În același timp, specialiștii avertizează că tehnologia, deși promițătoare, trebuie implementată cu responsabilitate, pentru a evita erori grave ce ar putea afecta contribuabilii.
De ce este nevoie de inteligență artificială la ANAF
Povestea digitalizării ANAF a început încă din anii 2010, cu proiecte precum e-Factura, SAF-T sau conectarea caselor de marcat la serverele instituției. Scopul era simplificarea interacțiunii dintre contribuabili și stat, dar și reducerea birocrației. În practică, însă, implementarea a fost dificilă, cu numeroase blocaje și erori care au dus inclusiv la executări silite abuzive.
În prima parte a anului 2024, peste o sută de contribuabili au contestat în instanță decizii considerate ilegale, generate tocmai de problemele tehnice ale sistemelor informatice. Acest context explică nevoia unui salt tehnologic, iar inteligența artificială promite să ofere exact acest lucru: identificarea automată, rapidă și precisă a cazurilor cu risc fiscal ridicat.
Ministrul Economiei, Radu Miruță, a subliniat că efortul nu trebuie să se concentreze asupra micilor comercianți, ci asupra companiilor mari, care datorează statului sume uriașe. Potrivit acestuia, aplicația va acționa ca un filtru, semnalând „primele 1000 de cazuri” prioritare, astfel încât inspectorii să își poată concentra resursele acolo unde pierderile sunt semnificative.
Promisiuni și scepticism
De-a lungul anilor, numeroși miniștri de Finanțe au promis digitalizarea ANAF. Florin Cîțu, de exemplu, declara în 2019 că aceasta va fi moștenirea sa principală în minister, însă proiectele au avansat lent. Mai recent, Marcel Ciolacu anunța folosirea inteligenței artificiale pentru modernizarea sistemului, sugerând că perioada deciziilor luate „cu pixul” trebuie să rămână în trecut.
Actualul premier, Ilie Bolojan, a fost însă mai critic, recunoscând că procesul este „o poveste fără sfârșit” și că lipsa de entuziasm și voință politică au blocat de multe ori modernizarea administrației fiscale. El a anunțat inclusiv modificări legislative pentru a accelera procesul și pentru a responsabiliza conducerea ANAF.
Specialiștii IT atrag atenția că inteligența artificială poate aduce un plus major de eficiență, dar nu este o soluție magică. Dacă infrastructura digitală rămâne deficitară sau dacă datele introduse sunt incomplete, rezultatele pot fi la fel de problematice ca până acum. Mai mult, lipsa unor mecanisme clare de verificare poate duce la decizii abuzive, cum s-a întâmplat deja în trecut.
O șansă pentru reforma reală a ANAF
Dacă proiectul pilot va avea succes, aplicația AI ar putea fi extinsă și pe alte zone de activitate, de la identificarea tranzacțiilor suspecte până la prevenirea dublării deciziilor de executare. Digitalizarea completă a ANAF rămâne, însă, un obiectiv de lungă durată, dependent atât de resursele financiare, cât și de voința politică.
Într-un context economic în care statul are nevoie de venituri suplimentare pentru a acoperi deficitele, o tehnologie care poate descoperi rapid evazioniștii ar putea fi una dintre cele mai eficiente arme. Totuși, succesul nu va depinde doar de algoritmi, ci și de modul în care aceștia sunt utilizați și integrați într-un sistem fiscal modern și funcțional.