China a blocat, pentru puțin peste o oră, accesul utilizatorilor săi la mare parte din internetul global, într-o mișcare surprinzătoare și încă neexplicată oficial. Incidentul s-a petrecut miercuri, 20 august 2025, între orele 00:34 și 01:48 (ora Beijingului), și a afectat în special traficul prin portul 443, cel folosit în mod standard pentru conexiunile HTTPS.
Blocajul a fost raportat de grupul de activiști Great Firewall Report, care monitorizează activitatea celebrului „Marele Zid de Foc” al Chinei. În perioada menționată, sistemul a injectat pachete TCP false ce au întrerupt orice conexiune securizată către servere din afara țării, ceea ce a făcut imposibil accesul la majoritatea site-urilor și serviciilor globale.
Ce a însemnat blocajul pentru utilizatorii din China
Întreruperea portului 443 a însemnat că milioane de cetățeni chinezi nu au mai putut accesa pagini web internaționale, dar și servicii esențiale care se bazează pe conexiuni securizate. Spre exemplu, companii precum Apple și Tesla folosesc acest port pentru a-și conecta produsele la servere externe, ceea ce înseamnă că, în timpul incidentului, o parte dintre funcțiile de bază ale dispozitivelor și aplicațiilor ar fi putut fi afectate.
Deși în China accesul la internet este deja puternic cenzurat, cu majoritatea rețelelor sociale și site-urilor occidentale blocate, portul 443 rămâne vital pentru infrastructura digitală globală. Blocarea completă a acestuia, chiar și temporară, creează o situație neobișnuită, deoarece afectează nu doar informarea cetățenilor, ci și funcționarea normală a multor servicii tehnologice.
Autoritățile de la Beijing nu au oferit nicio explicație pentru incident. De obicei, restricțiile suplimentare de internet apar în momente sensibile pentru regim, cum ar fi aniversări ale unor proteste sau evenimente politice, însă presa internațională nu a identificat niciun context special care să justifice această decizie în data de 20 august.
Posibile explicații pentru incidentul neașteptat
Specialiștii din cadrul Great Firewall Report au observat că dispozitivul care a implementat blocajul nu corespunde cu niciunul dintre cele cunoscute ca parte a Marelui Zid de Foc. Din acest motiv, există două ipoteze principale: fie China a testat un nou echipament de cenzură, fie un dispozitiv existent a fost configurat greșit.
Dacă a fost un test, atunci Beijingul ar putea explora capacitatea de a opri, la scară națională, traficul securizat prin HTTPS. O asemenea măsură ar oferi statului un control și mai strict asupra informațiilor, dar ar genera și efecte colaterale negative asupra economiei și funcționării companiilor. Pe de altă parte, dacă incidentul a fost o simplă eroare tehnică sau birocratică, el arată limitele și vulnerabilitățile unui sistem de cenzură construit să fie totalitar, dar care nu este întotdeauna perfect.
De altfel, nu este prima oară când Marele Zid de Foc prezintă probleme. În trecut au fost raportate scurgeri de date și breșe care arătau că nici cel mai mare mecanism de control al internetului din lume nu este infailibil.
Conexiuni internaționale și implicații mai largi
Un detaliu interesant remarcat de presa internațională este faptul că, la câteva ore înainte de incidentul din China, Pakistanul – o țară despre care se crede că a implementat propria versiune a Marelui Zid de Foc cu sprijin chinez – a înregistrat o scădere masivă a traficului local pe internet, conform monitorizărilor făcute de compania NetBlocks. Această coincidență ridică întrebări legate de o posibilă testare simultană a unor tehnologii de control al informației în mai multe state.
China are o istorie de a împărtăși expertiza sa tehnologică în materie de cenzură cu alte țări interesate să-și limiteze libertatea online a cetățenilor. Dacă incidentul din august 2025 a fost într-adevăr un test, el ar putea reprezenta începutul unei noi etape, în care blocarea completă a traficului securizat să devină un instrument disponibil regimurilor autoritare.
La nivel global, acest episod reaprinde discuția despre fragilitatea infrastructurii internetului și despre modul în care deciziile luate de state mari pot afecta nu doar propriii cetățeni, ci și companii și rețele cu impact internațional. Chiar și o oră de blocaj complet demonstrează că izolarea digitală poate fi folosită ca instrument de control, dar și ca armă de presiune economică și politică.