De ani buni, algoritmii marilor platforme sociale sunt acuzați că alimentează polarizarea, amplifică vocile extreme și transformă discuțiile online în câmpuri de bătălie ideologică. Însă un nou studiu arată că problema ar putea fi mai profundă decât părea: chiar și în absența algoritmilor, utilizatorii tind să se separe în tabere și să creeze camere de ecou.
Cercetarea, realizată de Maik Larooij și Petter Törnberg, doi specialiști în științe sociale computaționale de la Universitatea din Amsterdam, a folosit un experiment inedit: rețele sociale simulate cu ajutorul unor utilizatori generați de inteligența artificială. Rezultatul a fost unul neașteptat și neliniștitor — polarizarea a apărut inevitabil, chiar dacă platforma nu conținea algoritmi sofisticați de recomandare.
Cum a fost construită rețeaua socială artificială
Pentru a izola factorii care stau la baza comportamentului online, cercetătorii au apelat la „simularea socială generativă”, o tehnică ce folosește modele lingvistice de tip chatbot pentru a crea profiluri virtuale. Astfel, au fost generate 500 de utilizatori fictivi, fiecare cu date demografice, orientări politice, religie, nivel de educație, dar și hobby-uri sau profesii.
Acești utilizatori, controlați de trei modele diferite de inteligență artificială (ChatGPT, Llama și DeepSeek), au interacționat pe o platformă simplificată, cu doar trei funcții de bază: postare, redistribuire și urmărire a altor conturi. Rețeaua a fost rulată pe parcursul a 10.000 de cicluri, timp în care fiecare utilizator lua decizii bazate pe fluxul său de știri, compus parțial din postările celor deja urmăriți și parțial din postări populare.
În mod surprinzător, indiferent de modelul de AI folosit sau de configurațiile rețelei, rezultatul a fost același: formarea de camere de ecou, concentrarea atenției asupra câtorva utilizatori dominanți și amplificarea vocilor radicale. „Ne așteptam să fie nevoie de condiții speciale pentru a genera acest efect, dar el s-a produs natural, doar din acțiunile de bază ale rețelei,” a spus Törnberg.
De ce nu funcționează soluțiile simple
Cercetătorii nu s-au oprit la această constatare. Ei au testat mai multe intervenții menite să reducă toxicitatea platformei: afișarea postărilor strict în ordine cronologică, expunerea utilizatorilor la opinii contrare sau promovarea mesajelor cu cele mai puține reacții. Totuși, niciuna dintre aceste măsuri nu a rezolvat problema, ba chiar unele au dus la creșterea agresivității din interacțiuni.
Această concluzie a fost dezamăgitoare pentru autori, care sperau să identifice soluții ușor de aplicat. În schimb, studiul sugerează că dinamica de grup, tendința oamenilor de a se alinia cu cei care gândesc asemănător și mecanismele de recunoaștere socială produc polarizare indiferent de arhitectura platformei.
Kate Starbird, specialistă în analiza zvonurilor online la Universitatea Washington, consideră că rezultatele confirmă ipotezele mai vechi despre felul în care funcționează interacțiunile digitale. „Chiar și fără algoritmi, sistemul rămâne structurat astfel încât să genereze unele dintre aceste toxicități”, afirmă ea.
Ce înseamnă aceste rezultate pentru viitorul rețelelor sociale
Concluziile cercetării ridică întrebări fundamentale despre natura rețelelor sociale și despre șansele reale de a diminua polarizarea online. Dacă problema nu se rezumă la algoritmi, atunci soluțiile trebuie să meargă mai adânc: la modul în care oamenii aleg să comunice și la regulile de bază ale platformelor.
Unii specialiști, precum Filippo Menczer de la Universitatea Indiana, sunt însă sceptici. El atrage atenția că modelele de inteligență artificială folosite pentru simulări au fost antrenate pe date deja influențate de comportamente toxice online. Astfel, nu se poate exclude faptul că rezultatele reflectă, de fapt, limitările acestor tehnologii.
Pe de altă parte, Jennifer Allen, cercetătoare la Universitatea din New York, consideră că, deși nu există soluții simple, utilizatorii individuali pot contribui la reducerea polarizării prin publicarea de conținut neutru sau echilibrat. Totuși, ea admite că aceste eforturi nu pot compensa în totalitate tendințele colective.
Ceea ce devine tot mai clar este că înțelegerea mecanismelor de polarizare online este vitală pentru a înțelege politica și societatea contemporană. Într-o lume în care rețelele sociale modelează percepții, mobilizează comunități și influențează alegeri, faptul că polarizarea apare natural, chiar și fără algoritmi, schimbă radical felul în care trebuie privită responsabilitatea platformelor.
În loc să dai vina exclusiv pe tehnologie, studiul sugerează că ar trebui să îți analizezi și propriile obiceiuri online. Alegerea de a urmări doar voci care gândesc ca tine sau de a redistribui mesaje extreme contribuie inevitabil la formarea camerelor de ecou. Înțelegând aceste mecanisme, ai șansa să faci pași mici spre un internet mai echilibrat, chiar dacă soluția universală încă nu a fost găsită.