Google a publicat un raport care, pentru prima dată, oferă cifre concrete despre cât costă, în termeni de resurse, o simplă întrebare pusă inteligenței artificiale generative. Rezultatele par modeste la prima vedere: câteva fracțiuni de watt-oră, câteva picături de apă și emisii aproape insesizabile de dioxid de carbon. Totuși, atunci când aceste cifre sunt multiplicate la nivelul milioanelor de utilizatori activi zilnic, impactul devine unul greu de ignorat și ridică întrebări serioase despre viitorul consumului energetic al tehnologiilor digitale.
Datele oficiale publicate de Google
În raportul prezentat de companie, fiecare întrebare de tip „text-to-text” adresată lui Gemini consumă 0,24 watt-oră, produce 0,03 grame de CO2 și utilizează 0,26 mililitri de apă. Pentru a traduce aceste valori în ceva mai ușor de înțeles, Google a echivalat un prompt cu 9 secunde de vizionare la televizor și cu aproximativ 5 picături de apă.
Dacă faci în medie 10 întrebări zilnic, la finalul unui an ajungi să fi consumat un litru de apă doar prin interacțiunile cu AI-ul. Poate părea o cantitate nesemnificativă, dar în contextul în care se estimează că, până la finalul lui 2025, numărul utilizatorilor zilnici ai platformelor de inteligență artificială va depăși 200 de milioane, impactul global devine relevant.
Mai mult, raportul detaliază și cum se distribuie energia consumată: 58% este folosită de cipurile de procesare, 25% de memoria și echipamentele serverelor, 10% pentru sistemele redundante de siguranță și 8% pentru răcirea datacenterelor și conversia energiei.
Un consum mai mic decât în trecut, dar cu limite ascunse
Un element esențial al raportului este că datele prezentate nu reflectă media globală, ci doar rețeaua de energie regenerabilă dezvoltată de Google încă din 2010. Potrivit unor experți de la Massachusetts Institute of Technology, asta face ca nivelul emisiilor raportate să fie de trei ori mai mic decât ar fi dacă ar fi calculat într-o rețea electrică obișnuită. Cu alte cuvinte, cifrele ar putea să ofere o imagine mai optimistă decât realitatea.
De asemenea, compania a subliniat un progres major: în doar un an, consumul energetic pentru procesarea unui prompt a scăzut de 33 de ori. Totuși, raportul nu oferă detalii esențiale, cum ar fi numărul exact de întrebări primite zilnic de Gemini sau costul real al funcționalităților complexe, precum generarea de imagini sau video, care necesită resurse mult mai mari decât un simplu text.
În plus, lipsesc informații despre impactul utilizării AI în mediul industrial, acolo unde volumul de cereri este de ordinul miliardelor și unde consumul nu mai poate fi minimalizat prin comparații cu câteva secunde de televizor.
Efectul de bulgăre al interacțiunilor cu AI
Specialiștii avertizează că discuția nu trebuie să se oprească la cifrele aparent mici prezentate de Google. Profesorul Renato Casagrandi, de la Politehnica din Milano, a explicat că aceste consumuri sunt suplimentare, nu înlocuiesc activitățile pe care le faci deja. Dacă echivalezi o întrebare cu 9 secunde de TV, nu înseamnă că nu mai aprinzi televizorul, ci că adaugi o nouă activitate care consumă energie și apă.
Mai mult, AI-urile sunt construite pentru a te încuraja să formulezi mereu alte întrebări. Practic, un prompt îl trage pe altul, la fel ca într-un joc video, unde mecanica este gândită să te țină cât mai mult în fața ecranului. De aici rezultă un efect cumulativ: chiar dacă fiecare întrebare are o amprentă redusă, la finalul zilei se acumulează un consum suplimentar semnificativ.
Datele Agenției Internaționale pentru Energie arată că, până în 2026, centrele de date ar putea depăși pragul de 1000 TWh de consum, echivalent cu întreaga energie folosită de Japonia într-un an. În condițiile în care consumul general de energie a crescut cu doar 1,5% după pandemie, dar cel al datacenterelor a sărit cu 20%, întrebarea este dacă măsurile de eficientizare energetică vor putea compensa ritmul accelerat de creștere.
La o privire superficială, câteva picături de apă și câteva secunde de consum electric par aproape irelevante. Dar atunci când le raportezi la sute de milioane de utilizatori și la miliarde de întrebări zilnice, tabloul capătă proporții impresionante. Inteligența artificială devine nu doar o chestiune de inovație și productivitate, ci și una de sustenabilitate. În joc nu mai este doar viteza cu care AI poate răspunde, ci și felul în care planeta va suporta costurile ascunse ale acestei noi revoluții digitale.