În ultimele luni, mai mulți creatori de conținut au descoperit schimbări subtile în propriile clipuri de pe YouTube, modificări pe care nu le-au făcut ei și pentru care nu și-au dat acordul. Platforma a început să testeze un sistem de procesare video bazat pe inteligență artificială, menit să „clarifice” imaginea și să elimine zgomotul vizual. Rezultatul? Videoclipuri care par mai artificiale și care stârnesc întrebări serioase despre relația dintre realitate și mediul digital.
Cum a descoperit comunitatea modificările
Primul care a tras un semnal de alarmă a fost Rick Beato, un YouTuber cu peste cinci milioane de abonați, cunoscut pentru clipurile sale despre muzică. Acesta a observat că trăsăturile feței sale păreau diferite, pielea părea retușată, iar părul arăta ca și cum ar fi fost stilizat digital. La început a crezut că își imaginează, dar și alți creatori au început să semnaleze aceeași problemă.
Rhett Shull, prieten și coleg de breaslă al lui Beato, a analizat și el câteva dintre clipurile sale și a remarcat aceleași artefacte vizuale: zone sharpen-uite excesiv, detalii care păreau generate artificial și un look general care amintea de filtrele de pe rețelele sociale. „Dacă aș fi vrut un astfel de efect, l-aș fi adăugat eu. Problema e că îmi erodează încrederea în ceea ce fac și poate afecta modul în care publicul mă percepe”, a spus acesta într-un video care a strâns sute de mii de vizualizări.
Ce spune YouTube și unde apare problema
După valul de plângeri, compania a confirmat că derulează un „experiment” pe YouTube Shorts, segmentul de conținut scurt al platformei. Potrivit lui Rene Ritchie, reprezentant YouTube, algoritmii folosiți „elimină blur-ul și îmbunătățesc claritatea clipurilor”, într-un mod asemănător cu ceea ce fac smartphone-urile moderne.
Criticii spun însă că există o diferență fundamentală: pe telefon ai libertatea de a activa sau dezactiva funcțiile AI, pe când pe YouTube aceste modificări au fost aplicate fără acordul creatorilor și fără nicio notificare. În plus, schimbările afectează subtil percepția asupra conținutului, oferindu-i un aer artificial și alimentând confuzia dintre materialele reale și cele generate de AI.
Samuel Wooley, expert în studii despre dezinformare, consideră că YouTube încearcă să minimizeze impactul prin etichetarea acestor tehnici drept „machine learning”, deși vorbim în esență de inteligență artificială. El atrage atenția că asemenea practici pot eroda încrederea în mediul online: „Ce se întâmplă atunci când oamenii știu că platformele editează conținutul fără ca autorii să știe sau să fie întrebați?”
AI schimbă modul în care percepem realitatea
Situația de pe YouTube nu este un caz izolat. Samsung a fost acuzată că a folosit AI pentru a „îmbunătăți” fotografiile cu Luna, iar Google a introdus pe telefoanele Pixel funcții precum Best Take, care combină mai multe expresii faciale pentru a crea un portret al unui moment care nu a existat niciodată.
Problema ridicată de experți nu este doar tehnică, ci și culturală: ce mai înseamnă autenticitatea într-o lume unde AI procesează tot mai mult din ceea ce vedem? Dacă acum se discută despre clipuri YouTube sau poze cu Luna, mâine ar putea fi vorba despre știri, documentare sau amintiri personale, conform BBC.
Pentru unii creatori, schimbările sunt deranjante și ridică semne de întrebare despre controlul asupra propriei imagini. Pentru alții, precum Beato, YouTube rămâne o platformă esențială, chiar și cu aceste experimente. Dar pe termen lung, dezbaterea despre AI și realitate devine inevitabilă: cât din ceea ce vedem online mai este autentic și cât este deja reinterpretat de algoritmi?