China a lansat o nouă strategie ambițioasă pentru a răspunde cererii uriașe de putere de calcul necesară inteligenței artificiale și cloud computing-ului: scufundarea centrelor de date în ocean. În iunie, lângă Shanghai a început construcția unui centru de date subacvatic alimentat de o fermă eoliană offshore, proiect evaluat la 223 de milioane de dolari.
Inițiativa vine pe fondul creșterii consumului de energie și apă al acestor facilități, care, pe uscat, folosesc sute de mii de litri zilnic pentru răcirea serverelor. Prin mutarea lor în ocean, China speră să reducă atât costurile energetice, cât și impactul asupra resurselor de apă dulce.
Cum funcționează centrele de date subacvatice
Un centru de date este alcătuit din mii de servere care procesează informații și execută calcule complexe non-stop. Acest proces generează o cantitate uriașă de căldură, ceea ce face ca până la 40% din energia consumată de un centru clasic să fie dedicată exclusiv răcirii.
Soluția propusă de compania Hailanyun este să folosească apa mării ca agent natural de răcire. Serverele sunt amplasate în capsule etanșe, scufundate pe fundul mării, iar căldura este evacuată printr-un sistem de radiatoare și conducte care circulă apa sărată. Potrivit testelor realizate cu Academia Chineză de Comunicații și Tehnologii, metoda reduce consumul de energie cu cel puțin 30% față de centrele tradiționale.
Centrul de la Shanghai va fi conectat la o fermă eoliană offshore ce îi va furniza 97% din energie, consolidând astfel caracterul său ecologic. Prima fază include 198 de rack-uri de servere, echivalentul a până la 792 de servere performante, suficient pentru a finaliza antrenarea unui model AI de dimensiunea GPT-3.5 în numai o zi.
China depășește experimentele occidentale
Deși ideea nu este nouă, China pare să fie prima țară care o aplică la scară comercială. Microsoft a testat încă din 2015 proiectul Natick, prin care a scufundat un container cu 800 de servere în largul Scoției. Rezultatele au fost promițătoare: consum redus de energie, mai puține defecțiuni și o operare stabilă în mediu izolat. Totuși, compania americană nu a trecut la implementare pe scară largă și a suspendat proiectul după 2020.
În schimb, Hailanyun a avansat rapid. După un proiect-pilot lansat în 2022 în Hainan, a reușit să treacă la construcția unui centru comercial complet funcțional în mai puțin de 30 de luni. Cercetătorii subliniază că această viteză de implementare ar putea oferi Chinei un avantaj strategic în cursa globală pentru infrastructuri digitale sustenabile.
Autoritățile chineze sprijină activ inițiativa, văzând în ea o soluție pentru reducerea amprentei de carbon și consolidarea poziției țării ca lider în domeniul AI. Dacă centrul din Shanghai va avea succes, planul este ca alte unități similare să fie desfășurate în largul coastelor, cu sprijin guvernamental.
Beneficii și riscuri pentru mediu
Deși centrele subacvatice par o soluție elegantă la problema răcirii, există și riscuri care nu pot fi ignorate. Cercetările Microsoft au arătat că un pod scufundat încălzea apa din jur cu câteva miimi de grad – un impact aparent nesemnificativ. Totuși, alți specialiști atrag atenția că, în contextul valurilor marine de căldură, orice surplus termic poate afecta biodiversitatea și oxigenarea apei.
Un alt punct sensibil este securitatea. Un studiu din 2024 a demonstrat că vibrațiile sonore puternice pot deteriora echipamentele subacvatice, ridicând posibilitatea unor atacuri cibernetice de natură acustică. În fața acestor îngrijorări, Hailanyun afirmă că testele făcute în râul Pearl au arătat o creștere de temperatură sub un grad Celsius și un impact ecologic „nesemnificativ”.
Mai multe țări asiatice, inclusiv Coreea de Sud și Japonia, analizează acum posibilitatea adoptării acestei tehnologii. În Singapore, conceptul ia forma unor centre plutitoare la suprafața oceanului. Rămâne de văzut cât de repede vor fi depășite barierele legale și de mediu pentru ca aceste proiecte să devină normă la nivel global.
China pare hotărâtă să transforme centrele de date subacvatice dintr-o idee experimentală într-o realitate comercială. Dacă planul reușește, Beijingul ar putea seta un nou standard mondial pentru infrastructura digitală sustenabilă. Într-o epocă în care cererea pentru putere de calcul crește exploziv, iar impactul asupra mediului devine tot mai critic, soluțiile radicale, precum centrele de date scufundate în ocean, ar putea defini viitorul internetului și al inteligenței artificiale.