O nouă metodă de fraudă bancară face victime în România, folosind numele unor instituții financiare de top precum Banca Transilvania și BRD. Escrocii apelează potențiale victime telefonic, sub pretextul unor activități suspecte sau al unor produse bancare fictive, cu scopul de a obține date personale și financiare.
Cum funcționează schema de fraudă
Apelurile telefonice sunt realizate dimineața, între orele 9 și 10, de pe numere aparent oficiale sau similare cu cele ale băncilor. Persoana care sună se prezintă ca angajat al BRD sau Banca Transilvania și pretinde că în conturile victimei au fost detectate tranzacții suspecte ori că urmează să primească un card sau un credit aprobat.
În realitate, totul este o înscenare. Escrocii cer date sensibile precum CNP, număr de card, coduri PIN sau parole de internet banking, justificând că sunt necesare pentru „blocarea” tranzacției sau „validarea” produsului bancar.
Un caz semnalat a fost al unei femei care a primit un telefon de la cineva ce pretindea că este reprezentant BRD și care îi cerea informații pentru un card pe care nu îl deținea. O altă persoană a fost sunată de un fals reprezentant al Băncii Transilvania, care susținea că i-a fost aprobat un împrumut, deși aceasta nu avea niciun cont deschis la instituția respectivă.
Cum poți să te protejezi de asemenea fraude
Specialiștii în securitate atrag atenția că băncile nu cer niciodată prin telefon date confidențiale de acces în conturi. Dacă primești un astfel de apel, închide imediat și contactează direct banca la numerele oficiale afișate pe site sau pe card.
De asemenea, autoritățile recomandă:
- să nu transmiți niciodată parole, PIN-uri sau date de autentificare prin telefon, SMS sau e-mail;
- să verifici autenticitatea apelului direct la bancă;
- să raportezi astfel de tentative la Poliție și la instituția financiară vizată;
- să monitorizezi regulat conturile și să activezi alertele de tranzacție prin SMS sau aplicația băncii.
Escrocheriile de tip phishing și vishing (fraude prin apeluri vocale) sunt din ce în ce mai sofisticate, dar au în comun aceeași strategie: inducerea panicii și presarea victimei să ofere date personale rapid. Conștientizarea și vigilența rămân principalele arme împotriva acestor atacuri.