România se confruntă cu o creștere semnificativă a amenințărilor cibernetice, aliniată cu tendințele globale, dar adaptată specificului local.
Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) a prezentat raportul de activitate pe anul 2024–2025, evidențiind un peisaj cibernetic tot mai complex, în care infracționalitatea organizată și atacurile informaționale devin tot mai sofisticate și greu de combătut.
Creșterea atacurilor cibernetice: care este impactul conflictului ruso-ucrainean
Conform evaluărilor DNSC, spațiul cibernetic global și regional a înregistrat o intensificare fără precedent a atacurilor informatice în perioada 2024–2025.
România resimte direct aceste evoluții, cu repercusiuni asupra organizațiilor publice și private, dar și asupra cetățenilor. Incidentele sunt diverse, vizând toate domeniile de activitate, iar majoritatea sunt dezvoltate după cercetări prealabile de către grupări hacktiviste.
Directorul general al DNSC, Dan Cîmpean, a explicat că, deși nu este o noutate, războiul din Ucraina a accelerat aceste atacuri. În particular, s-a observat o creștere a atacurilor de tip ransomware.
Acestea vizează nu doar companii mari cu impact la nivel național, ci și întreprinderi mici și mijlocii, precum și instituții publice, solicitând sume de răscumpărare mai mici, dar cu efecte disruptive semnificative asupra activității afectate.
Cât de greu este să combați astfel de atacuri elaborate
„Atacurile sunt din ce în ce mai sofisticate, compromit infrastructuri dintr-un stat membru al Uniunii Europene pentru a executa atacuri în alt stat.
În foarte multe cazuri, când nu există actori statali în spate, motivația este eminent financiară, ceea ce face combaterea extrem de dificilă fără o conștientizare ridicată”, a subliniat Dan Cîmpean.
Potrivit raportului DNSC, grupările hacktiviste folosesc tehnici avansate de penetrare și exploatare, adaptându-și metodele în funcție de țintă.
Întreprinderile mici și mijlocii sunt adesea vulnerabile, deoarece nu dispun de resurse suficiente pentru a implementa măsuri eficiente de protecție.
În același timp, atacurile vizând administrația publică pot perturba serviciile esențiale, de la gestionarea datelor cetățenilor până la funcționarea instituțiilor strategice.
Experții DNSC recomandă o conștientizare sporită a riscurilor cibernetice și adoptarea unui set de măsuri proactive.
Acestea includ monitorizarea constantă a infrastructurilor, instruirea personalului, implementarea soluțiilor de securitate cibernetică și colaborarea între sectorul public și cel privat pentru prevenirea și răspunsul rapid la incidente.
Așadar, România trebuie să facă față unui context cibernetic tot mai complex, influențat și de tensiunile geopolitice din regiune.
Amplificarea atacurilor ransomware și sofisticarea tehnicilor folosite de hackeri arată nevoia unei strategii naționale solide și a unei implicări active a tuturor actorilor implicați, pentru a proteja infrastructura critică și siguranța cetățenilor.