Mișcarea MAGA își îndreaptă acum atenția către una dintre cele mai populare și utilizate resurse de informare de pe internet: Wikipedia. După ce conservatorii au încercat să își consolideze influența asupra platformelor de social media, a radiodifuzorilor publici și a canalelor media tradiționale, unii dintre cei mai proeminenți congresmeni republicani cer o investigație privind presupuse manipulări și „infiltrări” în enciclopedia digitală.
Scrisoarea trimisă de reprezentanții James Comer (Kentucky) și Nancy Mace (Carolina de Sud) către Wikimedia Foundation, organizația care administrează Wikipedia, marchează începutul unei noi confruntări între politică și spațiul informațional online.
Acuzații privind manipularea articolelor și infiltrarea editorilor
În documentul datat 27 august, membrii Comisiei pentru Supraveghere și Reformă Guvernamentală susțin că investighează posibile încercări ale unor actori străini și indivizi din mediul academic – finanțați inclusiv cu bani publici americani – de a influența opinia publică din SUA prin articolele publicate pe Wikipedia.
Cei doi republicani au cerut acces la documente și comunicări interne privind editorii voluntari suspectați că au încălcat politicile platformei, dar și la măsurile luate de Wikimedia pentru a împiedica eforturi „intenționate și organizate” de a injecta bias în subiecte sensibile.
Deși Wikipedia are reguli clare privind neutralitatea și verificarea surselor, faptul că oricine poate contribui la redactarea articolelor o face vulnerabilă la manipulări. Totuși, criticii acestei inițiative consideră că acuzele republicanilor sunt vagi și că există riscul ca ancheta să fie mai degrabă un pretext politic pentru a exercita presiuni asupra platformei.
Conflictul israelo-palestinian, folosit ca exemplu
Un element notabil al scrisorii este referirea explicită la Israel. Comer și Mace au invocat studii și rapoarte care ar fi indicat tentative de a răspândi informații antisemitice și anti-Israel pe Wikipedia, în special în articole despre conflictele din Orientul Mijlociu.
Această referire ridică întrebări legate de direcția anchetei și de motivele reale din spatele ei. Dacă în teorie obiectivul este protejarea platformei de manipulări străine, în practică există suspiciuni că discuția va fi folosită pentru a impune o anumită viziune politică asupra unor subiecte extrem de sensibile.
De altfel, nu este prima dată când Wikipedia devine teren de dispută în jurul conflictului israelo-palestinian, voluntarii și editorii platformei confruntându-se de ani de zile cu dificultăți în menținerea unui ton neutru în articolele despre regiune.
Între libertatea informației și control politic
Problema ridicată de scrisoarea republicanilor merge dincolo de simpla acuzație de bias. Ea atinge însăși esența modului în care funcționează Wikipedia: o enciclopedie online gratuită și deschisă, scrisă și editată de voluntari, bazată pe colaborare și transparență.
Dacă legislatorii americani vor insista să reglementeze modul în care Wikipedia este administrată, există riscul de a afecta independența acesteia și de a crea un precedent periculos: transformarea platformei într-un nou câmp de bătălie pentru controlul politic al informației.
Pe de altă parte, este incontestabil că dezinformarea online există și că Wikipedia, prin vizibilitatea sa uriașă, reprezintă o țintă constantă. Întrebarea este dacă soluția constă în intervenția guvernamentală sau în consolidarea mecanismelor deja existente de auto-reglare ale comunității de editori.
Pentru moment, Comitetul pentru Supraveghere nu a detaliat ce măsuri ar putea lua dacă va descoperi dovezi de manipulare. Dar reacțiile deja apărute arată că orice încercare de control politic asupra Wikipedia va genera rezistență nu doar din partea fundației care o administrează, ci și a milioanelor de utilizatori care o văd ca pe un bun comun al internetului.