Medicare, programul public de asigurări de sănătate din Statele Unite destinat persoanelor vârstnice și celor cu dizabilități, se află în fața unei schimbări majore. Autoritățile au anunțat că vor testa un sistem prin care inteligența artificială va fi folosită pentru a analiza cererile de rambursare și pentru a respinge automat unele dintre ele. Mai mult, companiile de AI vor primi un procent din sumele economisite prin aceste respingeri, transformându-se într-un fel de „vânători de recompense” ai sistemului medical.
Această decizie, parte a programului denumit Wasteful and Inappropriate Service Reduction (WISeR), ridică deja îngrijorări serioase cu privire la modul în care accesul la servicii medicale va fi influențat de algoritmi și de stimulentele financiare ale firmelor implicate.
Cum funcționează programul WiSeR și unde va fi aplicat
Începând din ianuarie, programul WISeR va fi implementat experimental în șase state americane: New Jersey, Ohio, Oklahoma, Texas, Arizona și Washington. Oficialii au precizat că, cel puțin în prima etapă, algoritmii de AI vor analiza cereri legate de aproximativ o duzină de proceduri considerate de eficiență redusă sau abuzive, cum ar fi injecțiile cu steroizi pentru ameliorarea durerilor.
Important este că, potrivit declarațiilor oficiale, sistemul nu va fi folosit pentru urgențe medicale sau internări în spital. În plus, orice respingere automată ar urma să fie confirmată de un medic licențiat, iar pentru greșelile comise există prevăzute sancțiuni. Totuși, experiența cu asiguratorii privați arată că menținerea „factorului uman” nu garantează neapărat corectitudinea procesului. În trecut, investigații jurnalistice au dezvăluit că doctorii care confirmau deciziile automate nici măcar nu verificau dosarele pacienților, ci validau pur și simplu recomandările algoritmilor.
Astfel, deși autoritățile americane insistă că programul WISeR va fi unul atent supravegheat, mulți specialiști se tem că precedentul creat ar putea deschide drumul către o extindere rapidă și greu de controlat a acestui tip de tehnologie în sănătatea publică.
De ce companiile de AI sunt acuzate că devin „vânători de recompense”
Elementul cel mai controversat al programului WISeR este modul în care sunt motivate companiile de AI: ele vor primi o parte din economiile generate prin respingerea cererilor. În practică, cu cât resping mai multe tratamente, cu atât câștigă mai mult. Această abordare ridică riscul ca interesul pentru sănătatea pacientului să fie eclipsat complet de logica profitului.
David A. Lipschutz, co-director al Center for Medicare Advocacy, a descris situația spunând că firmele de AI sunt transformate într-un „nou tip de vânători de recompense”. Termenul sugerează o vânătoare organizată, unde fiecare respingere este echivalentă cu o pradă financiară. Dacă adaugi faptul că se estimează economii de miliarde de dolari în următorii șase ani, tentația de a respinge cât mai multe cereri devine evidentă.
Această practică poate afecta direct pacienții care depind de Medicare pentru accesul la tratamente. Un simplu refuz, chiar și temporar, poate însemna întârzieri critice pentru oameni în vârstă sau pentru cei cu boli cronice. Iar dacă decizia eronată este inițial luată de un algoritm și confirmată superficial de un medic, corectarea ei ar putea dura prea mult.
Riscurile reale ale folosirii inteligenței artificiale în sănătate
Dincolo de suspiciunile privind interesele financiare, există și problema capacității reale a algoritmilor de a lua decizii medicale corecte. Studiile recente au arătat că modelele de inteligență artificială pot greși în moduri surprinzător de banale: un simplu typo într-un document medical poate fi suficient pentru ca un pacient să fie sfătuit să nu continue tratamentul. Mai grav, unele cercetări au descoperit biasuri de gen, femeile fiind mai des sfătuite să nu meargă la medic comparativ cu bărbații.
Experții avertizează că un sistem precum WISeR poate aluneca rapid pe o „pantă alunecoasă”. De la câteva proceduri contestate se poate ajunge la un control extins asupra majorității cererilor medicale. Dacă algoritmii nu sunt perfecți și dacă stimulentele financiare pun presiune pe companii să respingă cât mai mult, atunci pacienții vor fi cei care pierd primii.
Pentru moment, Medicare insistă că acest program este un experiment limitat și controlat. Totuși, precedentul creat poate marca începutul unei noi ere în care accesul la îngrijiri medicale nu va mai depinde doar de expertiza doctorilor, ci și de logica rece a unor modele statistice.