Inteligența artificială schimbă fundamental piața muncii, iar impactul său este resimțit cel mai puternic de cei aflați la început de drum profesional. Tinerii din Generația Z, confruntați cu știri și analize despre cum automatizarea le-ar putea reduce șansele de angajare, aleg adesea să răspundă prin umor. Glumele despre un viitor incert devin o strategie de supraviețuire emoțională, însă în spatele lor se ascund neliniști reale și o nevoie urgentă de adaptare.
În sălile de curs și pe rețelele sociale, răspunsul tipic al tinerilor atunci când se discută despre pierderea locurilor de muncă în fața AI este râsul. Studenți intervievați au mărturisit că preferă să glumească pe această temă pentru a nu fi copleșiți de sentimentul de neputință. „Dacă te gândești prea mult, devine fără speranță”, a explicat un tânăr. Altul a adăugat: „Ne gândim că oricum vom găsi ceva de făcut. Sau poate vom învăța să lucrăm cu AI”.
Datele confirmă aceste temeri mascate de umor. O analiză Goldman Sachs arată că rata șomajului în rândul tinerilor între 20 și 30 de ani, mai ales în domeniile tech, a crescut cu aproape trei puncte procentuale din 2024 – de patru ori mai mult decât media națională. Cele mai vulnerabile sunt posturile de juniori, unde sarcinile repetitive pot fi automatizate rapid.
Și totuși, există o doză de pragmatism: 42% dintre tinerii Gen Z declară că au folosit deja AI pentru a-și orienta cariera, iar unul din cinci susține că tehnologia le-a sugerat un domeniu la care nu se gândiseră înainte.
Cum își croiesc tinerii drum într-o piață în schimbare
Generația Z nu este prima care se confruntă cu turbulențe. Millennials au traversat criza din 2008, Gen X a trăit valul de relocări industriale, iar Baby Boomers au asistat la primele procese masive de automatizare. Diferența este viteza cu care AI reconfigurează piața muncii actuale. Un sondaj SHRM din 2025 arată că 80% dintre angajatori se așteaptă ca descrierile posturilor entry-level să se schimbe radical în următorii trei ani.
Unii tineri răspund adaptându-se: se îndreaptă spre domenii centrate pe oameni – sănătate mintală, educație, meserii specializate – considerate mai rezistente la automatizare. Alții aleg să învețe intensiv competențe AI, pentru a fi cu un pas înainte. Există și o categorie care își diversifică deja veniturile prin freelancing, meditații sau proiecte creative.
Un student a rezumat această atitudine astfel: „Dacă AI chiar schimbă totul, nu putem controla asta. Mai bine mă concentrez pe ce pot face acum.” Este o combinație de pragmatism și fatalism care caracterizează modul de gândire al Generației Z.
De la glume la soluții: cum poate fi pregătită Generația Z
Economiștii avertizează însă că simplul umor nu ajută la construirea unei cariere solide. Tyler Cowen, profesor la George Mason University, consideră că universitățile pun prea mult accent pe abilități pe care AI le poate prelua deja și recomandă ca până la o treime din curriculum să fie dedicat alfabetizării digitale și utilizării responsabile a AI.
Educatorii și angajatorii au responsabilitatea de a transforma flexibilitatea și spiritul ironic al tinerilor în resurse reale de adaptare. Asta presupune:
- integrarea competențelor AI în toate disciplinele,
- dezvoltarea gândirii critice și a capacității de a identifica limitele tehnologiei,
- programe de mentorat care să ajute tinerii să lege soluțiile pe termen scurt de o strategie de carieră pe termen lung.
Mai mult, este nevoie ca adaptabilitatea să fie recompensată nu doar în momente de criză, ci și atunci când este folosită preventiv pentru a anticipa schimbările.
AI va remodela industrii întregi, de la arte creative la logistică medicală, iar efectele sale pot fi atât disruptive, cât și generatoare de noi oportunități. Întrebarea esențială este dacă Generația Z va reuși să transforme umorul și inteligența lor emoțională într-un avantaj strategic sau dacă vor rămâne prinși într-o atitudine pasivă, reacționând prea târziu la valul schimbării.
În prezent, râsul continuă să fie modul Generației Z de a face față incertitudinii. Dar adevărata provocare abia începe: să îmbine această abilitate de a detensiona situațiile cu o pregătire serioasă, care să îi ajute să navigheze o piață a muncii redefinită de AI. Doar atunci umorul nu va mai fi doar un refugiu, ci un semn de reziliență capabil să se transforme în oportunitate.