Creșterea accelerată a numărului de procese intentate împotriva companiilor de inteligență artificială (AI) începe să redeseneze peisajul tehnologic și juridic la nivel mondial. De la încălcări ale drepturilor de autor și până la acuzații de practici monopoliste, marile nume din industrie – de la OpenAI și Microsoft, până la Google și Meta – se confruntă cu provocări legale care ar putea influența viitorul inovației.
Statele Unite rămân epicentrul acestor dispute. În prezent, peste 60 de procese sunt active împotriva unor companii precum OpenAI, Microsoft, Meta, Anthropic, Stability AI, Google și Midjourney. Cele mai multe dosare vizează încălcarea drepturilor de autor. Cazul de referință este cel al New York Times, care acuză OpenAI și Microsoft că au folosit milioane de articole de presă pentru antrenarea modelelor de limbaj, fără licență. Un alt exemplu notabil îl constituie Getty Images, care a dat în judecată Stability AI pentru extragerea de imagini protejate.
Un moment de cotitură a fost înțelegerea prin care Anthropic a acceptat să plătească 1,5 miliarde de dolari unui grup de autori, după ce a folosit cărțile lor pentru antrenarea chatbotului Claude fără permisiune. Este cea mai mare despăgubire pentru încălcarea drepturilor de autor din istoria AI și un precedent ce pune presiune pe toate firmele din domeniu să licențieze legal datele de antrenare. Marile case de discuri – Sony Music, Universal Music Group și Warner Records – au inițiat, la rândul lor, procese împotriva platformelor de muzică generate de AI, cum ar fi Suno și Udio, pentru remixarea melodiilor fără acordul artiștilor.
În același timp, disputa X Corp. (xAI) a lui Elon Musk cu Apple și OpenAI aduce în prim-plan acuzații de conspirație pentru menținerea monopolurilor și blocarea inovatorilor din piață.
Europa și China înăspresc reglementările
Uniunea Europeană se aliniază trendului printr-o supraveghere tot mai strictă. Pe lângă Legea Europeană a Inteligenței Artificiale (EU AI Act), au apărut deja procese de referință. Curtea de Justiție a UE judecă primul litigiu privind drepturile de autor în AI (cazul Like Company vs. Google Ireland), iar autoritățile italiene au aplicat o amendă majoră chatbotului Replika pentru încălcarea confidențialității. De asemenea, există plângeri antitrust împotriva serviciului Google AI Overviews, semn că Bruxelles-ul urmărește îndeaproape practicile giganților tehnologici.
În China, tribunalele internet din Guangzhou și Hangzhou au emis în 2024 și 2025 decizii prin care au găsit platforme AI vinovate de încălcarea drepturilor de autor. Tribunalul din Beijing a stabilit chiar că imitarea vocii prin AI încalcă drepturile de personalitate ale actorilor de dublaj, o hotărâre desemnată de Curtea Supremă a Poporului ca precedent pentru viitoare cazuri.
Impact asupra inovației și investițiilor în AI
Valul de litigii obligă companiile de AI să își revizuiască algoritmii, alianțele comerciale și strategiile de afaceri. Resurse semnificative sunt redirecționate către apărarea juridică și conformitate, ceea ce poate încetini lansarea de produse și dezvoltarea cercetării. Startup-urile și laboratoarele academice, care nu dispun de bugete comparabile cu cele ale giganților din industrie, riscă să fie cele mai afectate, fiind forțate să amâne sau să limiteze proiecte inovatoare.
Totuși, unii analiști cred că aceste bătălii juridice pot avea un efect benefic pe termen lung. Ele ar putea duce la transparență sporită, reguli clare de compensare a creatorilor de conținut și standarde mai ridicate de siguranță, elemente esențiale pentru ca publicul și autoritățile să câștige încredere în AI.
Pentru investitori, sectorul rămâne atractiv în ciuda riscurilor. Un sondaj eToro arată că 63% dintre investitorii români și 55% la nivel global se așteaptă ca acțiunile companiilor de inteligență artificială să continue să crească în 2025. Cu toate acestea, peisajul juridic în rapidă schimbare ar putea determina o selecție naturală, în care doar firmele capabile să respecte noile standarde vor prospera.
Avalanșa de procese demonstrează că inteligența artificială nu mai este un „Vest Sălbatic” tehnologic, ci intră într-o etapă de reglementare și responsabilizare globală. Indiferent de ritmul inovației, companiile AI vor trebui să își adapteze modelele de afaceri pentru a respecta legea și pentru a oferi creatorilor și utilizatorilor garanțiile necesare într-o eră digitală tot mai complexă.