Un val de aplicații religioase pentru smartphone câștigă rapid popularitate, promițând utilizatorilor îndrumare spirituală prin intermediul inteligenței artificiale. Unele dintre aceste servicii merg chiar mai departe, susținând că transmit mesaje direct de la Dumnezeu. Fenomenul, relatat de New York Times, ridică întrebări complexe despre credință, tehnologie și rolul uman al liderilor religioși în era digitală.
Printre cele mai descărcate se află Bible Chat, autointitulată „cea mai mare aplicație de credință din lume”, cu peste 25 de milioane de utilizatori. Conform descrierii oficiale, inteligența artificială din spatele aplicației a fost antrenată exclusiv pe texte biblice, sub îndrumarea unor pastori și teologi creștini. Utilizatorii pot adresa întrebări, pot cere rugăciuni personalizate și pot primi mesaje în ton pastoral.
O altă aplicație, ChatWithGod.ai, a devenit celebră după ce le-a răspuns unor utilizatori cu formule precum „Greetings, my child” și „Viitorul se află în mâinile milostive ale lui Dumnezeu. Ai încredere în planul Său divin?”. Pentru mulți, aceste interacțiuni reprezintă o modalitate accesibilă de a se apropia de credință, mai ales pentru cei care nu au frecventat niciodată o biserică sau o sinagogă. Rabinul britanic Jonathan Romain a subliniat că „există o întreagă generație care nu a pus niciodată piciorul într-un lăcaș de cult, iar aplicațiile spirituale sunt calea lor de a descoperi credința”.
Între inovație și risc de iluzii periculoase
Deși aceste instrumente pot fi un punct de pornire pentru explorarea spiritualității, experții avertizează asupra pericolelor ascunse. Inteligența artificială este concepută pentru a mulțumi utilizatorul, nu pentru a discerne spiritual. Profesorul Heidi Campbell, de la Texas A&M, a explicat că aceste programe „ne spun ceea ce vrem să auzim, nu ceea ce avem nevoie să auzim”, bazându-se pe modele statistice și nu pe înțelepciune divină.
Mai mult, cercetătorii au observat cazuri în care persoanele devin dependente de conversațiile cu astfel de chatboți, ajungând chiar la episoade de „psihoză AI”. În lipsa unui filtru uman, mesajele pot fi interpretate greșit, alimentând iluzii sau convingeri periculoase. Fondatorul aplicației Hallow, Alex Jones, a atras atenția că „aceste programe nu pot înlocui conexiunea umană și nu au suflet, din punctul de vedere al Bisericii”.
Această tendință ridică întrebări despre granița dintre tehnologie și credință. Dacă oamenii încep să considere că primesc îndrumări divine direct de la un algoritm, riscul de manipulare și confuzie spirituală devine considerabil.
O nouă eră pentru religie sau un simplu artificiu digital?
Popularitatea acestor aplicații reflectă dorința tot mai mare a societății moderne de a accesa spiritualitatea într-un mod rapid și convenabil. În loc de pelerinaje sau participarea la slujbe, utilizatorii pot deschide telefonul și „vorbi” cu o entitate virtuală. Pentru unii, aceasta este o oportunitate de a se conecta cu credința în viața de zi cu zi. Pentru alții, este un semn al distanțării de tradițiile religioase și al transformării credinței într-o experiență de consum.
În spatele interfețelor prietenoase, aceste programe nu fac decât să reorganizeze texte sacre prin algoritmi sofisticați. Deși par inspiraționale, ele nu pot oferi discernământ spiritual real, ci doar o iluzie a dialogului cu divinitatea. Este, în esență, un amestec de statistici și cuvinte atent alese, prezentat într-o formă care flatează utilizatorul.
Fenomenul ridică dileme profunde: poate fi înlocuită credința autentică de o aplicație? Poate un chatbot să ofere alinare sufletească sau este doar un substitut temporar pentru conexiunea umană? Răspunsurile nu sunt simple, dar este clar că religia intră într-o nouă etapă, în care tehnologia poate modela nu doar obiceiurile, ci și convingerile.
Apariția acestor „ghizi spirituali” digitali poate fi văzută ca un experiment social uriaș. Dacă sunt folosite cu discernământ, aplicațiile pot fi o poartă de intrare spre credință pentru cei care nu ar ajunge altfel la biserică. Dar fără îndrumare umană, riscul de confuzie și de credință superficială rămâne ridicat. Într-o lume tot mai dependentă de ecrane, dilema dintre tehnologie și suflet devine mai actuală ca oricând.