Promisiunea modernizării administrative se lovește de realitatea birocratică în România anului 2025. Deși cărțile de identitate electronice au fost introduse pentru a simplifica viața cetățenilor, studenții care vor reduceri la tren și metrou sunt obligați să prezinte la ghișee documente fizice care dovedesc adresa de domiciliu – informație absentă de pe noile acte.
Problema a fost semnalată după ce Ministerul Transporturilor a publicat un proiect de hotărâre prin care modifică normele privind facilitățile de transport pentru studenți. Operatorii feroviari trebuie să verifice adresa de domiciliu pentru a elibera legitimații valabile între casă și facultate, însă noua carte electronică de identitate nu include această informație pe față. Cipul integrat o conține, dar instituțiile nu dispun de cititoare compatibile.
În consecință, studenții care solicită reduceri sunt obligați să aducă la ghișeu un certificat de domiciliu emis de direcțiile de evidență a populației. Acesta poate fi obținut online, dar trebuie prezentat în format fizic sau, paradoxal, în format electronic pe un dispozitiv personal, pentru a fi validat vizual de funcționari.
Reacții și exemple din teren
Situația a stârnit nemulțumire și ironii în spațiul public. Fostul premier Victor Ponta a povestit că, după ce și-a făcut buletin electronic, a aflat că trebuie să poarte separat o hârtie cu adresa: „Cardul are un cip, dar nimeni nu are cititor. A ieșit o lege ca să nu mai scriem adresa pe buletin și toată lumea a votat. Acum trebuie să ai la tine o dovadă de domiciliu pe hârtie, deși documentul e teoretic digital”.
Numeroși studenți au relatat experiențe similare, plângându-se de timpul pierdut pentru obținerea certificatelor și de cozile de la ghișee. Pentru tinerii care se deplasează zilnic cu trenul între orașul natal și centrul universitar, situația înseamnă drumuri suplimentare și costuri neprevăzute.
Digitalizarea rămâne un proiect neterminat
Cazul arată limitele implementării digitale în administrația românească. Deși noile acte conțin toate informațiile necesare, lipsa infrastructurii – de la cititoare de cip la aplicații integrate – obligă cetățenii să revină la vechiul „dosar cu șină”. În loc ca tehnologia să ușureze accesul la servicii, aceasta a creat un pas birocratic suplimentar.
Specialiștii în IT și securitate cibernetică atrag atenția că problema ar putea fi rezolvată rapid prin dotarea ghișeelor cu cititoare și prin interconectarea bazelor de date. Până atunci, studenții care și-au făcut buletin electronic trebuie să accepte paradoxul: pentru a beneficia de facilități digitale, au nevoie de dovezi pe hârtie. Situația devine astfel un exemplu al decalajului dintre discursul despre modernizare și realitatea administrativă de zi cu zi.