Comisia Europeană analizează posibilitatea de a modifica regulile care au transformat internetul european într-un spațiu plin de ferestre de tip pop-up pentru consimțământul privind cookie-urile.
Începând cu decembrie 2025, executivul comunitar intenționează să prezinte un text legislativ amplu care să simplifice cadrul de reglementare și să reducă povara administrativă pentru companiile digitale, scrie Politico.
De la Directiva e-Privacy la discuții despre integrarea în GDPR
Obligația actuală, introdusă prin Directiva e-Privacy în 2009, impune website-urilor să solicite acordul utilizatorilor pentru instalarea de cookie-uri, cu excepția celor strict necesare pentru funcționarea serviciilor.
În practică, acest lucru a dus la multiplicarea bannerelor de consimțământ, pe care majoritatea utilizatorilor le închid automat, fără a le analiza cu atenție.
Specialiștii atrag atenția că, în acest fel, noțiunea de consimțământ își pierde valoarea. „Când oamenii sunt nevoiți să își dea acordul pentru orice, ajung să nu mai acorde atenție detaliilor”, a explicat Peter Craddock, avocat specializat în protecția datelor.
Pentru a răspunde acestor critici, Comisia Europeană explorează soluții precum introducerea unor excepții suplimentare sau posibilitatea ca preferințele privind cookie-urile să fie setate o singură dată, de exemplu la nivelul browserului, și aplicate automat la toate site-urile vizitate.
Unele state membre, inclusiv Danemarca, au propus deja ca bannerele să fie eliminate pentru cookie-uri considerate „inofensive”, utilizate strict în scopuri tehnice sau statistice de bază.
De asemenea, industria digitală a sugerat ca regulile privind cookie-urile să fie integrate în Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR).
Spre deosebire de e-Privacy, GDPR aplică un principiu bazat pe risc, permițând companiilor să adapteze măsurile de protecție în funcție de sensibilitatea datelor prelucrate.
Conflict între lobby-ul industriei și activiștii pentru viață privată
Inițiativa Comisiei Europene va reaprinde dezbaterile dintre companiile de publicitate și organizațiile pentru drepturile digitale. În timp ce reprezentanții industriei susțin o flexibilizare a regulilor, pentru a încuraja competitivitatea și inovația, activiștii avertizează asupra riscurilor de extindere a excepțiilor.
Itxaso Domínguez de Olazábal, consilier la European Digital Rights, a declarat că discuțiile privind „cookie-urile esențiale” riscă să fie folosite pentru a introduce practici de urmărire menite să susțină publicitatea personalizată.
Ea a subliniat că legea permite deja cookie-urile absolut necesare, cum ar fi cele care rețin produsele dintr-un coș de cumpărături, dar că extinderea acestei categorii ar putea crea confuzii.
Disputa va continua și în 2026, când Comisia Europeană plănuiește să prezinte Digital Fairness Act, un pachet legislativ centrat pe publicitatea online și protecția consumatorilor împotriva practicilor manipulative.
Până atunci, negocierile privind reforma regulilor cookie-urilor vor testa din nou echilibrul dintre dreptul la viață privată și interesele economice ale industriei tehnologice europene.