Semnarea unui contract cu un „artist” creat aproape integral de inteligență artificială ridică întrebări serioase despre drepturile de autor și viitorul muzicii.
Xania Monet, un succes pe platforme, dar cu identitate artificială
Casa de discuri Hallwood Media a atras atenția după ce a încheiat recent un contract cu Telisha „Nikki” Jones, compozitoare din Mississippi și autoarea versurilor din spatele proiectului muzical „Xania Monet”, scrie The Verge.
Piesa principală a artistei a depășit un milion de ascultări pe Spotify, iar videoclipurile ei adună sute de mii de vizualizări pe Instagram. Totuși, vocea, imaginea și producția muzicală asociate cu Monet sunt generate de AI.
Această situație plasează compania într-o zonă juridică incertă. Experții în drepturi de autor subliniază că legislația actuală permite protejarea doar a elementelor create de oameni, cum ar fi versurile, dar nu și a compozițiilor generate integral de algoritmi.
Astfel, întrebarea esențială este: ce a cumpărat Hallwood Media? Contractul pare să acopere doar textele scrise de Jones, în timp ce partea sonoră și vizuală ar putea rămâne în afara protecției legale.
În plus, monetizarea unui artist AI implică riscuri suplimentare. Dacă melodiile nu pot fi înregistrate ca opere protejate, companiile sau alți creatori le-ar putea reutiliza fără a fi trași la răspundere.
AI ca instrument sau ca substitut al artistului?
Managerul lui Jones, Romel Murphy, susține că AI-ul este doar un instrument de creație, comparabil cu autotune-ul.
Însă specialiștii în muzică și drepturi de autor atrag atenția că situația e mai complexă. Profesorul George Howard de la Berklee College afirmă că autotune-ul este un simplu efect tehnic, pe când generatoarele AI, precum Suno, folosesc baze de date masive cu muzică existentă, ceea ce ridică suspiciuni de încălcare a drepturilor de autor.
În 2024, Suno a fost dat în judecată de mai multe case de discuri pentru folosirea „la scară largă” a materialelor protejate în procesul de antrenare a modelului. Acest context explică de ce alte companii au refuzat să colaboreze cu Jones.
Deocamdată, nici Apple Music, nici Spotify nu au oferit clarificări cu privire la modul în care sunt creditate piesele lui Xania Monet. În lipsa unei înregistrări oficiale a drepturilor de autor, statutul juridic al creațiilor rămâne incert.
Legiuitorii americani au început să reacționeze. În iulie 2025, senatorul Peter Welch a propus un proiect de lege care ar permite autorilor să verifice dacă operele lor au fost folosite pentru antrenarea modelelor AI. Însă procesul legislativ este lent, iar tehnologia avansează mult mai rapid decât reglementările.
Cazul Xania Monet scoate în evidență un conflict major între inovația tehnologică și legislația drepturilor de autor. Dacă artiștii AI continuă să câștige popularitate, industria muzicală va trebui să găsească rapid soluții pentru a stabili clar cine deține drepturile și ce poate fi valorificat comercial. Până atunci, succesul unor astfel de proiecte rămâne însoțit de mari incertitudini legale.