Senatul Universității „Transilvania” din Brașov a decis interzicerea totală a utilizării instrumentelor de inteligență artificială – precum ChatGPT, Gemini, Claude sau DeepSeek – în redactarea lucrărilor academice. Măsura, menită să prevină plagiatul și frauda universitară, a stârnit reacții puternice în rândul studenților, care se tem de abuzuri și de interpretări arbitrare. Potrivit noului regulament, orice suspiciune de folosire a AI-ului în realizarea proiectelor, referatelor sau lucrărilor de licență poate duce până la exmatriculare.
Reguli stricte și sancțiuni dure
Noile prevederi, intrate în vigoare odată cu începutul anului universitar, stabilesc o procedură detaliată pentru cazurile suspecte. Dacă un profesor consideră că un student a folosit instrumente de inteligență artificială, el trebuie să întocmească un proces-verbal de fraudă, pe care îl trimite Consiliului facultății. Decizia finală aparține decanului, iar sancțiunile pot varia de la un simplu avertisment până la exmatriculare, cu posibilitatea reînmatriculării abia după un an.
Paragraful care a provocat cea mai mare îngrijorare în rândul studenților este formularea conform căreia „constatarea acestor abateri revine cadrelor didactice evaluatoare, bazându-se pe evidențe sau pe propriul discernământ”. Cu alte cuvinte, profesorii pot decide, în funcție de propria evaluare, dacă un text pare sau nu generat de AI.
Pentru mulți studenți, această prevedere este interpretată ca o „poartă deschisă spre abuz”. Ei atrag atenția că în lipsa unui instrument tehnologic obiectiv de verificare, deciziile pot deveni arbitrare și pot afecta grav cariera universitară a celor acuzați.
„E o altă măsură care oferă profesorilor puterea de a decide soarta studenților. Nu era suficient cât de subiective erau examenele orale, acum devin subiective și lucrările scrise”, a declarat un masterand, conform Mediafax.
Reacții din partea studenților: frustrare, neîncredere și teamă
Mulți tineri consideră că interdicția totală este o reacție disproporționată într-un context academic care ar trebui să pregătească generațiile pentru realitățile tehnologice. În viziunea lor, universitatea ar fi trebuit să reglementeze utilizarea etică a instrumentelor de inteligență artificială, nu să o interzică complet.
„Cu tot respectul pentru profesori, oare chiar toți pot deosebi un text scris de un om de unul generat de inteligență artificială? Experiența mea personală spune clar că nu”, spune același student. „Se deschide o poartă pentru abuz. Dacă un profesor are o relație tensionată cu un student, poate susține că textul este generat de AI și să ceară sancționarea lui. Cum pot eu demonstra că lucrarea e 100% a mea? Nu pot.”
Studenții mai reclamă și faptul că o parte dintre cadrele didactice nu au competențele tehnice necesare pentru a evalua astfel de cazuri. „Într-o țară în care multe cadre didactice nu recunosc nici măcar un cablu HDMI, e absurd să le oferi puterea de a decide ce e AI și ce nu”, spune un alt student.
Această discrepanță între nivelul de digitalizare al studenților și al profesorilor devine tot mai vizibilă în universitățile românești, unde generațiile digitale se confruntă adesea cu reticența față de tehnologiile moderne.
Posibile soluții și alternative
În locul interdicției absolute, studenții propun soluții care ar asigura un echilibru între integritate academică și adaptare la noile realități tehnologice. Una dintre idei este crearea unei comisii de etică AI, formate din specialiști capabili să evalueze corect gradul de utilizare a instrumentelor inteligente într-un text.
„Această comisie, alcătuită din trei-patru oameni competenți, care înțeleg nu doar limbajul uman, ci și modul în care funcționează textul generat, ar putea valida sau invalida suspiciunile profesorilor”, explică masterandul.
O altă propunere vizează modificarea tipului de evaluare, înlocuind lucrările teoretice cu examene practice sub supraveghere directă, în care studenții să rezolve sarcini pe loc, fără acces la dispozitive conectate la internet. Acest sistem ar elimina riscul folosirii AI-ului fără a pedepsi colectiv întreaga comunitate academică.
Decizia Universității „Transilvania” din Brașov readuce în prim-plan dilema cu care se confruntă mediul academic din întreaga lume: cum se poate menține integritatea intelectuală într-o epocă în care instrumentele de inteligență artificială devin tot mai sofisticate și mai accesibile.
Pentru unii, interdicția totală este o soluție rapidă, dar temporară. Pentru alții, reprezintă un pas înapoi într-o perioadă în care universitățile ar trebui să învețe studenții să folosească responsabil noile tehnologii, nu să le ignore. Cert este că, fără un dialog real între profesori și studenți și fără un sistem de evaluare transparent, riscul de abuz și neîncredere în mediul universitar va continua să crească.