Un studiu arată că 8 din 10 români își asumă rolul de avocat, folosind ChatGPT și alte platforme AI pentru a-și rezolva singuri problemele legale.
Românii apelează tot mai des la inteligența artificială pentru a obține răspunsuri la întrebări juridice, iar ChatGPT a devenit primul pas pentru mulți dintre ei înainte de a merge la avocat.
Potrivit unui studiu recent realizat de agenția MKOR la inițiativa startup-ului ImmoSafe, 78% dintre respondenți au analizat cel puțin un document legal în ultimul an, iar 77% dintre aceștia au făcut-o fără ajutorul unui specialist.
Fenomenul nu o surprinde pe avocata Ruxandra Vișoiu, care afirmă că „AI-ul schimbă complet modul în care oamenii interacționează cu avocații”.
Ea spune că tot mai mulți clienți vin la cabinet după ce au cerut sfaturi de la ChatGPT sau au folosit platforme precum Juridice AI, lansată de juridice.ro, pentru redactarea de cereri și plângeri.
AI-ul, primul pas înainte de cabinetul avocatului
„Foarte mulți clienți fac o cercetare proprie înainte de a veni la avocat”, explică Vișoiu. „Unii spun chiar că li s-a recomandat cabinetul prin ChatGPT.
Pun întrebări precum Cum poți obține cetățenia română?, iar ChatGPT le oferă răspunsuri bazate pe site-uri de avocatură. De multe ori informațiile sunt corecte, dar alteori nu.”
Avocata oferă și un exemplu concret: un client convins că nu trebuie să cunoască limba română pentru a obține cetățenia în baza descendenței.
În realitate, legea a fost modificată în primăvara lui 2025 și impune cunoașterea limbii. „A fost o dezamăgire, dar și o dovadă că AI-ul nu poate înlocui complet expertiza juridică umană”, explică Vișoiu.
Totuși, recunoaște că există și situații unde oamenii pot gestiona singuri probleme minore: „Dacă disputa e pentru câteva sute de lei cu asociația de proprietari, e logic să nu apelezi la un avocat care costă câteva mii de euro. Poți redacta singur o plângere prealabilă sau o cerere simplă.”
De la forumuri la AI: o schimbare de paradigmă
Dacă în trecut românii își căutau răspunsurile pe forumuri juridice, acum se bazează pe platforme de AI, care centralizează informațiile mai rapid și mai clar.
Totuși, avocata avertizează că nu toate domeniile pot fi abordate fără un specialist. „Când vine vorba de tranzacții imobiliare, e obligatoriu să ajungi la notar, indiferent de cât de bun e draftul făcut de AI.”
În loc să vadă tehnologia ca o amenințare, Vișoiu consideră că AI-ul poate deveni un instrument util pentru avocați.
„Noi îl folosim deja pentru sarcini simple, fără a compromite securitatea datelor. E important să știm cum să-l integrăm, nu să-l respingem.”
Cercetarea MKOR confirmă tendința: 60% dintre români consideră utilă o platformă de analiză juridică bazată pe AI, datorită rapidității și accesului permanent, însă 40% se tem să încarce documente confidențiale online.
Într-o piață în care doar 9% dintre respondenți apelează la avocat și 11% la notar, AI-ul devine pentru mulți primul „avocat consultat”, oferind o alternativă rapidă, ieftină și, uneori, surprinzător de precisă.