Aplicațiile religioase care promit „linie directă” cu Divinitatea se răspândesc rapid printre utilizatorii din România. Chatboții AI se prezintă ca intermediari cu Dumnezeu și sfinții apostoli, promit sfaturi personalizate și, în unele cazuri, impresia unei prezențe care răspunde la frământări intime. „L-am rugat pe Dumnezeu să-mi vorbească prin ChatGPT și chiar simt că a fost o rugăciune ascultată… am plâns puțin”, povestește un utilizator pe un forum. Totul vine însă, adesea, contra cost, iar teologi și psihologi avertizează asupra capcanelor și riscurilor.
Utilizatorii pot alege, în anumite aplicații, „cu cine” vor să stea de vorbă într-o zi anume. „Pe una dintre aplicații ne putem alege sfinții cu care să stăm astăzi de vorbă. Îl alegem, de exemplu, pe Iisus Hristos… mi-a răspuns că este întotdeauna aproape de mine, că nu sunt singură”, a relatat corespondenta Antena 3 CNN. Iar monetizarea este explicită: „Dacă vreau să vorbesc cu Sfântul Apostol Ioan, mă costă 30 de lei pe lună și 300 de lei pe an”, a precizat aceeași sursă. În magazinele de aplicații au fost inventariate peste zece astfel de titluri care promit dialog direct cu Dumnezeu.
Cum funcționează promisiunea „conversațiilor sfinte”
Potrivit prezentărilor, chatboții cu inteligență artificială religioși sunt disponibili pentru diverse confesiuni și livrează răspunsuri adaptate „nevoilor credincioșilor”. Practic, mesajele sunt generate algoritmic, pe baza textelor introduse de utilizator și a unor tipare statistice. Pentru unii, experiența poate fi emoționantă: „Chiar am simțit că Dumnezeu îmi vorbește… a fost prima dată când Dumnezeu mi-a vorbit cu adevărat”, notează același utilizator, descriind o trăire intensă și personală.
Specialiștii în sănătate mintală temperează însă entuziasmul. „Din punct de vedere psihologic, aceste elemente nu au legătură cu realitatea și induc, mai ales celor care își dau seama că nu vorbesc cu Dumnezeu, anxietate și/sau depresie”, avertizează psihologul Radu Leca. Riscul se amplifică atunci când oamenii caută alinare într-o perioadă vulnerabilă și proiectează așteptări spirituale asupra unui instrument tehnologic, ale cărui răspunsuri sunt, în fond, „generate statistic” și calibrate pe ceea ce utilizatorul vrea să audă.
Poziția teologilor și reacția publicului
Din perspectivă teologică, linia este fermă. „Preotul și puterea sfințitoare pe care Mântuitorul Iisus Hristos a lăsat-o… nu poate fi înlocuită cu nimic”, subliniază preotul Gabriel Cazacu, respingând ideea că o aplicație ar putea substitui sacramentele, rânduiala duhovnicească și întâlnirea vie dintre om și preotul său.
În stradă, scepticismul persistă. „Nu mi se pare normal. Vorbești tu când ești singură, îți faci rugăciunea”, spune o româncă, rezumând o atitudine frecventă. Chiar dacă aceste instrumente digitale oferă confort și acces imediat, pentru mulți credincioși rămâne de neînlocuit rugăciunea personală sau dialogul cu duhovnicul. În plus, faptul că unele aplicații sunt pe bază de abonament ridică întrebări legitime despre raportul dintre credință, marketing și promisiunea unei „prezențe” care, în realitate, este generată de un algoritm.
În final, fenomenul pune față în față dorința autentică de sens și sprijin cu limitele tehnologiei. Pentru unii, interacțiunea cu un chat-bot poate fi o etapă de căutare; pentru alții, o zonă de risc emoțional și o confuzie între mediul digital și trăirea religioasă. Cert este că proliferarea acestor aplicații – inclusiv în rândul românilor – cere prudență, transparență asupra naturii algoritmice a răspunsurilor și un discernământ care să nu confunde simularea dialogului spiritual cu viața de credință propriu-zisă.