Autoritățile ruse au anunțat noi restricții asupra aplicațiilor de mesagerie WhatsApp și Telegram, în cadrul unei campanii mai ample de consolidare a controlului statului asupra mediului online. Decizia, luată de Roskomnadzor, agenția federală de supraveghere a comunicațiilor și mass-media, este justificată oficial prin necesitatea de a combate „frauda, extorcarea și activitățile teroriste” care s-ar desfășura prin intermediul acestor platforme.
Conform comunicatului transmis de agenție, „măsurile pentru restricționarea parțială a funcționării aplicațiilor de mesagerie străine” au fost introduse la recomandarea serviciilor de aplicare a legii. Roskomnadzor acuză că WhatsApp, deținută de Meta – companie considerată „extremistă” și interzisă în Rusia – și Telegram, au devenit „principalele servicii folosite pentru activități criminale și de sabotaj”.
Blocarea aplicațiilor străine, justificată prin „lupta împotriva criminalității”
Agenția susține că a făcut „cereri repetate” către companiile proprietare pentru implementarea unor măsuri de prevenire a fraudelor, însă acestea ar fi fost ignorate. Prin urmare, începând cu 13 august 2025, apelurile vocale și video prin WhatsApp și Telegram au fost limitate, măsura fiind anunțată ca „temporară”.
Pe 21 octombrie, după ce unele publicații au scris că apelurile ar fi fost restabilite, Roskomnadzor a precizat că restricțiile rămân în vigoare, confirmând continuarea blocării.
Scăderea apelurilor frauduloase și creșterea presiunii pentru aplicația națională MAX
Oleg Terliakov, adjunctul șefului Roskomnadzor, a declarat că numărul apelurilor frauduloase a scăzut cu 40% într-o lună de la introducerea restricțiilor, ceea ce, potrivit acestuia, ar justifica măsura. Totodată, oficialul rus a subliniat că autoritățile trebuie acum să prevină „riscul de utilizare frauduloasă” a noii aplicații naționale de mesagerie, MAX, lansată recent și promovată intens de statul rus.
Aplicația MAX, care se află sub controlul direct al autorităților, este prezentată ca o alternativă sigură și „patriotică” la serviciile occidentale. Ea vine preinstalată pe multe telefoane vândute în Rusia, este promovată în școli, instituții publice și chiar prin campanii naționale de informare. În unele orașe, autoritățile locale au folosit chiar difuzoarele de urgență pentru a încuraja cetățenii să o instaleze.
Totuși, experții în libertatea digitală atrag atenția că MAX nu este doar o aplicație de mesagerie, ci și un instrument de supraveghere în masă, capabil să ofere acces direct serviciilor de informații la conversațiile utilizatorilor. Spre deosebire de WhatsApp și Telegram, care oferă criptare end-to-end pentru apeluri și mesaje, MAX nu garantează confidențialitatea comunicărilor. În declarațiile legale ale aplicației, se precizează că datele pot fi transmise „autorităților locale sau federale”, la cererea acestora.
Prin promovarea agresivă a aplicației MAX și restricționarea progresivă a serviciilor străine, Kremlinul pare să forțeze o tranziție către un Internet controlat intern, în care fiecare interacțiune digitală să poată fi monitorizată.
„Internetul suveran” – o rețea izolată de restul lumii
Blocarea parțială a WhatsApp și Telegram nu este o decizie izolată, ci face parte din strategia mai amplă a președintelui Vladimir Putin de a crea așa-numitul „Internet suveran”. Acest concept, promovat oficial de câțiva ani, urmărește izolarea digitală a Rusiei de tehnologia occidentală și crearea unei rețele interne controlate complet de autorități.
„Dacă ai un internet liber, unde fiecare poate face ce vrea, pentru un sistem autoritar asta pur și simplu nu funcționează”, a explicat Philipp Dietrich, expert în internetul rus la Consiliul German pentru Relații Externe. El a adăugat că Rusia aplică o strategie „pas cu pas”, evitând măsuri bruște care ar genera proteste publice.
În locul unor interdicții totale, guvernul rus preferă restricții treptate, cum ar fi încetinirea vitezei de acces la anumite platforme (cum s-a întâmplat cu YouTube) sau blocarea selectivă a apelurilor și funcțiilor esențiale. Scopul este ca utilizatorii să se obișnuiască treptat cu noile limitări, până când alternativele controlate de stat devin norma.
Oficial, autoritățile susțin că astfel „protejează cetățenii” de fraude și atacuri cibernetice. În realitate, spun observatorii internaționali, măsurile urmăresc centralizarea completă a informației și supravegherea populației.
Potrivit datelor recente, peste 45 de milioane de ruși au deja conturi în aplicația MAX — adică aproape o treime din populația țării. În mod evident, Kremlinul dorește ca acest număr să crească, iar blocarea progresivă a WhatsApp și Telegram pare să fie un pas calculat în această direcție.
Restricțiile impuse celor două aplicații occidentale sunt, așadar, mai mult decât o chestiune tehnologică — ele reprezintă un instrument politic, parte dintr-un efort sistematic al Moscovei de a controla tot ceea ce se discută, se publică și se împărtășește online.
Pe măsură ce Rusia continuă să-și construiască propriul „gard digital”, accesul liber la informație și comunicare devine tot mai limitat. Într-o țară unde Internetul este din ce în ce mai supravegheat, libertatea online devine o iluzie, iar aplicațiile care promiteau conectare globală se transformă în simboluri ale unei lumi digitale tot mai închise.