Elon Musk lansează o nouă controversă online. Miliardarul a prezentat Grokipedia, o platformă care își propune să fie „o versiune mai sinceră și mai puțin părtinitoare” a Wikipedia. În realitate, site-ul – creat de startup-ul său xAI – a fost deja criticat pentru conținut rasist, transfob și pentru manipularea flagrantă a faptelor în favoarea fondatorului său.
Platforma, prezentată ca o „enciclopedie a adevărului”, funcționează la nivel vizual și structural aproape identic cu Wikipedia. Articolele sunt împărțite pe secțiuni, conțin trimiteri și liste de surse, iar fiecare pagină pretinde că a fost „verificată” de chatbotul Grok, dezvoltat de xAI. Însă ceea ce se află dincolo de această aparență de credibilitate ridică semne majore de întrebare.
Deși Grokipedia susține că oferă o perspectivă alternativă asupra informației, în realitate multe articole sunt copiate aproape integral din Wikipedia, cu modificări subtile, dar semnificative, în zone sensibile – de la știință și politică, până la subiecte de drepturi civile.
De exemplu, pagina despre vaccinuri și autism minimalizează consensul științific privind lipsa unei legături între vaccinare și autism, descriind această idee drept o „ipoteză” și sugerând că există „opoziție din partea comunității științifice dominante”. În comparație, Wikipedia prezintă poziția clară a OMS, CDC și FDA: nu există nicio dovadă științifică care să lege vaccinurile de autism.
Pe tema schimbărilor climatice, Grokipedia ignoră complet consensul global al cercetătorilor potrivit căruia încălzirea planetei este cauzată de activitatea umană, preferând să vorbească despre „alarmism mediatic” și despre „exagerări propagate de activiști”.
Problema devine însă mult mai gravă în articolele politice și sociale. În pagina dedicată persoanelor transgender, platforma folosește insistent termenul „transgenderism”, considerat peiorativ și respins de majoritatea organizațiilor internaționale de drepturile omului. Tot acolo, activista și fosta analistă americană Chelsea Manning este „deadnamed” (menționată prin numele său anterior) și prezentată greșit, într-un limbaj considerat discriminatoriu.
Iar când vine vorba despre rase și inteligență, Grokipedia merge și mai departe: site-ul listează presupuse scoruri IQ medii pentru diverse grupuri etnice, citând publicații pseudo-științifice precum Mankind Quarterly, cunoscută pentru legături cu mișcările de supremație albă. Wikipedia, în schimb, explică faptul că aceste teorii sunt complet discreditate și că diferențele de IQ nu pot fi explicate genetic.
Manipulare politică și rescrierea evenimentelor recente
Grokipedia nu alterează doar articolele științifice, ci și evenimentele istorice și politice recente, reinterpretându-le într-o cheie convenabilă pentru dreapta americană.
Pagina dedicată atacului de la 6 ianuarie 2021 asupra Capitoliului din SUA, de exemplu, nu îl descrie ca pe o „tentativă de lovitură de stat”, așa cum o face Wikipedia. În schimb, vorbește despre „proteste motivate de acuzații larg răspândite de nereguli electorale”, minimalizând violențele și susținând că „majoritatea participanților nu erau înarmați și zona a fost evacuată în câteva ore”.
La fel, articolul despre George Floyd – a cărui ucidere de către un polițist alb a declanșat mișcarea globală Black Lives Matter – începe printr-o listă a condamnărilor sale din tinerețe, o formulare considerată intenționat rasistă. Abia la a patra propoziție se menționează că Floyd a fost ucis.
Aceeași strategie de reinterpretare se regăsește și în paginile despre Donald Trump, unde evenimentele controversate din mandatul său sunt trecute sub tăcere, iar despre mișcarea QAnon nu se menționează nimic negativ. Wikipedia, dimpotrivă, cataloghează QAnon drept o teorie a conspirației fără bază factuală.
Elon Musk, portretul unui „geniu fără greșeală”
Dacă unele subiecte sunt deformate pentru a susține ideologii de extremă dreaptă, un alt fir roșu este evident: Elon Musk însuși este prezentat într-o lumină idealizată.
Articolele despre Musk și companiile sale – Tesla, SpaceX, Neuralink sau xAI – sunt de două, chiar de trei ori mai lungi decât cele de pe Wikipedia, dar și semnificativ mai laudative. Biografia lui Musk de pe Grokipedia omite complet informații esențiale, precum afacerile tatălui său cu minele de smaralde din Zambia sau originile familiei în contextul apartheidului sud-african. Aceste detalii, considerate relevante de istorici și biografi, sunt șterse sau minimizate.
De asemenea, articolele despre produsele sale tind să ignore eșecurile și criticile. Textul despre Cybertruck, de exemplu, trece sub tăcere multiplele probleme de siguranță și rechemările în service, preferând să atace presa pentru „părtinire anti-Tesla”. Despre robotul Optimus, criticile privind termenele nerealiste și promisiunile exagerate sunt complet eliminate.
Interesant este că Grokipedia nici măcar nu include o pagină despre DOGE, agenția guvernamentală temporară condusă de Musk în timpul administrației Trump, deși aceasta a fost acuzată că a cauzat concedieri masive în rândul funcționarilor federali. În locul acestei pagini, utilizatorii sunt direcționați spre articolul despre… meme-ul cu câinele Shiba Inu, un detaliu ce pare mai degrabă o glumă internă a lui Musk.
Grokipedia, între ideologie și risc informațional
Prin Grokipedia, Elon Musk încearcă să redefinească spațiul informațional sub pretextul „adevărului absolut”. Dar criticii atrag atenția că proiectul este o formă de rebranding al dezinformării, mascată sub aparența libertății de exprimare.
Site-ul nu doar că distorsionează faptele, ci și legitimează discursuri rasiste, transfobe și conspiraționiste, prezentându-le ca simple „puncte de vedere alternative”. Într-un moment în care rețelele sociale și inteligența artificială modelează percepția publică, un astfel de proiect – amplificat de influența unui om cu peste 180 de milioane de urmăritori pe platforma X – devine un pericol real pentru informarea corectă a publicului.
Dincolo de ambiția declarată de a „spune adevărul”, Grokipedia pare mai degrabă o oglindă ideologică a lui Elon Musk: o lume în care știința devine relativă, faptele pot fi negociate, iar propriul fondator iese mereu neștirbit.