Geoffrey Hinton, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 2024 și unul dintre pionierii inteligenței artificiale moderne, avertizează că marile companii din tehnologie vor fi forțate să înlocuiască masiv munca umană pentru a-și menține profiturile. Supranumit „nașul AI”, Hinton spune că logica economică a revoluției tehnologice actuale nu lasă loc pentru alternative: „Pentru a câștiga bani, va trebui să înlocuiți munca umană. Nu probabil. Nu posibil. Trebuie.”
Declarațiile sale, făcute într-un interviu acordat emisiunii Wall Street Week de la Bloomberg TV, au stârnit o dezbatere intensă în rândul economiștilor și specialiștilor în tehnologie. Potrivit lui Hinton, modelul economic al giganților din Silicon Valley – precum Microsoft, Meta, Amazon și Alphabet – se bazează pe automatizare totală, iar investițiile uriașe în infrastructura AI nu pot fi justificate altfel decât prin reducerea masivă a costurilor cu forța de muncă.
De la lansarea ChatGPT în 2022, investițiile globale în inteligență artificială au explodat. Doar în 2025, marile companii americane vor cheltui peste 420 de miliarde de dolari pentru dezvoltarea și integrarea AI, o creștere de peste 15% față de anul precedent. Hinton avertizează însă că acest ritm nu este sustenabil dacă sistemele AI nu preiau treptat activitățile umane.
„Marile companii mizează pe faptul că AI va înlocui masiv locurile de muncă, pentru că acolo se vor face mulți bani”, explică cercetătorul. Deși unii directori din industrie susțin că AI va „completa” activitatea oamenilor, nu o va înlocui, Hinton consideră că realitatea economică îi va contrazice rapid.
Exemplele deja se văd. Amazon, Meta și alte corporații din tehnologie au anunțat în ultimii doi ani reduceri masive de personal, invocând „eficiența sporită” datorată noilor sisteme AI. În paralel, datele analizate de Bloomberg arată că numărul locurilor de muncă disponibile la nivel global a scăzut cu aproape 30% de la popularizarea tehnologiilor generative.
În același timp, alianțele dintre giganții tehnologici și producătorii de hardware – precum Nvidia, Broadcom și Oracle – confirmă o direcție clară: investițiile în infrastructura AI, estimate la peste 1 trilion de dolari, nu vizează o colaborare om-mașină, ci o înlocuire sistematică a forței de muncă tradiționale.
Cât de departe poate merge automatizarea
Economiștii au comparat adesea impactul inteligenței artificiale cu cel al revoluției industriale, dar Hinton crede că această analogie este incompletă. „În trecut, tehnologiile disruptive au creat și distrus locuri de muncă în același timp. De data asta nu e clar dacă vom mai crea altele noi”, a declarat el.
Tehnologia actuală nu doar automatizează procese repetitive, ci începe să înlocuiască funcții cognitive, creative și decizionale – domenii care erau considerate exclusiv umane. De la redactare și analiză juridică până la programare sau design, AI devine tot mai capabilă să reproducă și chiar să îmbunătățească munca specializată.
Acest fenomen ridică o întrebare esențială: ce se întâmplă cu milioane de oameni ale căror competențe devin brusc irelevante? Răspunsul, spune Hinton, nu este doar economic, ci social. „Problema nu este AI în sine, ci modul în care organizăm societatea”, explică el, sugerând că redistribuția veniturilor și regândirea modelelor de muncă vor deveni inevitabile.
De altfel, în septembrie, Hinton avertiza deja că IA va provoca „șomaj masiv și o creștere uriașă a profiturilor”, accentuând decalajul dintre corporațiile de tehnologie și restul economiei globale. În logica capitalistă, eficiența se traduce prin reducerea costurilor – iar costul principal, în majoritatea sectoarelor, rămâne munca umană.
Beneficii uriașe, riscuri și mai mari
Paradoxal, Hinton nu este un adversar al inteligenței artificiale, deși avertismentele sale par apocaliptice. El admite că AI poate aduce beneficii imense în domenii precum medicina, educația și cercetarea științifică. „Nu este ca armele nucleare, care sunt bune doar pentru lucruri rele”, spune informaticianul. „AI poate îmbunătăți productivitatea și salva vieți. Poate revoluționa modul în care învățăm, diagnosticăm și construim.”
Totuși, progresul vine la pachet cu dezechilibre majore. Dacă societatea nu se adaptează suficient de repede, diferența dintre cei care controlează tehnologia și cei care o folosesc va deveni uriașă. Hinton consideră că soluția nu este oprirea dezvoltării AI, ci crearea unui cadru etic și economic care să prevină transformarea acesteia într-un instrument de exploatare.
În esență, revoluția AI nu este doar o chestiune de algoritmi sau inovație, ci de distribuție a puterii. Cine controlează tehnologia, controlează viitorul. Iar dacă actualele tendințe continuă, avertizează „nașul AI”, lumea riscă să intre într-o nouă eră de inegalitate, în care profiturile cresc exponențial, dar oamenii devin din ce în ce mai ușor de înlocuit.
„Inteligența artificială poate aduce beneficii uriașe, dar numai dacă beneficiile ei sunt distribuite echitabil”, concluzionează Hinton. „Dacă nu regândim sistemul care o folosește, vom construi o lume extrem de eficientă – dar fără loc pentru oameni.”