Un nou studiu publicat de NordPass zguduie mitul „nativilor digitali”: tinerii generației Z nu sunt deloc mai atenți la securitatea online decât persoanele de 70–80 de ani. De fapt, parolele folosite de cei născuți după 1997 sunt chiar mai slabe decât cele ale generațiilor anterioare, ceea ce îi transformă într-o țintă ușoară pentru atacatorii cibernetici.
Cele mai recente date arată că Zoomerii preferă parole scurte, repetitive și incredibil de ușor de spart. „12345” este alegerea lor numărul unu în 2025, în timp ce Millennials, Gen X și chiar Boomers preferă varianta „mai sigură”… „123456”. Diferența dintre ele? Un singur caracter – dar niciuna nu oferă protecție reală în fața unui atac automatizat.
Analiza NordPass, bazată pe parole extrase din breșe de securitate și baze de date din dark web, arată că toate generațiile păcătuiesc când vine vorba de alegerea parolelor. Totuși, generația Z se remarcă printr-o combinație periculoasă: expunere mare în online, activitate digitală intensă și parole extrem de slabe.
Cele mai întâlnite combinații sunt, desigur, cele clasice:
- „123456”
- „1234567”
- „12345678”
- „password”
- „admin”
Programul Security.org confirmă că toate aceste parole pot fi sparte instant de un calculator, fără vreun efort semnificativ. De multe ori atacatorii nici nu mai trebuie să le ghicească – doar le încearcă pe cele mai populare și au acces imediat.
Deși Zoomerii par să includă mai multe cuvinte din cultura recentă („skibidi” apare surprinzător de des), tot la șiruri numerice simple se ajunge. Diferențele reale între generații sunt minime, iar gradul de risc este aproape identic.
Parolele profesionale sunt și mai periculoase
Un detaliu alarmant descoperit de NordPass: parolele slabe nu sunt folosite doar în mediul personal. În companii din SUA, Canada, Germania, Australia și Marea Britanie, parola „admin” rămâne printre cele mai utilizate, uneori fără a fi schimbată după configurarea inițială.
De asemenea, parole implicând cuvinte precum „welcome”, „password” sau „user” figurează în topul global. E greu de spus dacă este vorba de angajați care își aleg parole iresponsabile sau de echipamente și platforme lăsate cu setările implicite. Indiferent de situație, vulnerabilitatea este uriașă.
Pentru companii, o parolă slabă nu înseamnă doar risc de acces neautorizat: poate duce la compromiterea infrastructurii, pierderi financiare, date expuse și atacuri ce se propagă în lanț.
O rază de speranță și o concluzie amară
O veste relativ bună este că utilizarea caracterelor speciale a crescut semnificativ: 32 dintre cele mai populare 200 parole globale includ un @, comparativ cu doar șase anul trecut. În multe situații însă, acesta este folosit pur și simplu pentru a înlocui litera „A” – rezultatul fiind parole gen „P@ssw0rd”, ușor de intuit.
Studiul NordPass evidențiază același lucru pe care experții în securitate îl repetă de ani întregi: parolele slabe sunt un risc major, iar educația cibernetică actuală nu reușește să schimbe comportamentul utilizatorilor. Iar generația Z, deși crescută cu tehnologie, nu devine automat mai responsabilă sau mai bine pregătită.
Într-o lume digitală în care atacurile sunt tot mai sofisticate, realitatea este simplă și incomodă: parolele încă sunt veriga slabă. Fie că ai 18 sau 80 de ani, dacă îți păstrezi datele protejate cu „123456”, îi inviți pe atacatori să intre.
Iar dacă trendul nu se schimbă, nu e vorba doar de pierderi individuale – ci de un risc colectiv care poate afecta companii, instituții și infrastructuri critice.