Armele menite să influențeze direct conștiința, memoria sau comportamentul uman, odinioară imaginabile doar în filme SF, sunt considerate de unii cercetători drept o posibilitate mult mai apropiată de realitate decât credeam.
Doi academicieni britanici trag un semnal de alarmă și susțin că progresele rapide din neuroștiințe, farmacologie și inteligență artificială pot deschide un nou front al conflictelor moderne.
Michael Crowley și Malcolm Dando, cercetători asociați Universității din Bradford, sunt pe punctul de a publica o carte care avertizează asupra riscurilor transformării cunoașterii despre creier în mijloace de coerciție sau manipulare.
Cei doi participă în acest weekend la o reuniune internațională la Haga, susținând că lumea trebuie să acționeze urgent pentru a preveni militarizarea neuroștiinței, scrie The Guardian.
Creierul, noul câmp de luptă? De ce cercetătorii cer măsuri globale
Crowley recunoaște că ideea poate părea desprinsă din scenarii futuriste, dar insistă că pericolul devine tot mai concret.
Cartea lor, publicată sub egida Royal Society of Chemistry, examinează modul în care descoperirile din studiul sistemului nervos central pot fi exploatate pentru a modifica starea de conștiință, a induce confuzie, a inhiba reacțiile sau chiar a altera comportamentul.
Autorii analizează și istoria în mare parte secretă a programelor statelor dedicate substanțelor ce acționează asupra creierului.
În perioada Războiului Rece și ulterior, SUA, Uniunea Sovietică și China ar fi încercat să dezvolte agenți capabili să provoace incapacitate temporară prin pierderea conștienței, sedare profundă, halucinații sau perturbări motorii severe.
Singurul moment în care astfel de agenți au fost utilizați pe scară largă a fost în 2002, în timpul crizei ostaticilor de la teatrul din Moscova.
Forțele ruse au folosit derivați de fentanil pentru a opri asaltul militanților ceceni. Deși majoritatea ostaticilor au fost eliberați, peste 120 de persoane au murit din cauza efectelor substanțelor chimice în creier, iar mulți alții au suferit probleme medicale grave ulterior.
De la tratamente neurologice la instrumente de manipulare: un risc ignorat
Potrivit celor doi academicieni, progresul din ultimii ani face posibilă apariția unor instrumente mult mai sofisticate, greu de imaginat în urmă cu doar câteva decenii.
Dando subliniază că aceeași cunoaștere folosită pentru a dezvolta terapii pentru boli neurologice poate fi repurposată pentru a afecta gândirea, pentru a induce obediență sau chiar, într-un scenariu extrem, pentru a transforma oameni în agenți fără voia lor.
Problema, susțin ei, este că actualele tratate internaționale nu acoperă suficient aceste noi forme de amenințare. Chiar dacă Convenția privind Armele Chimice reglementează numeroase substanțe, există lacune când vine vorba de agenți care afectează sistemul nervos prin mecanisme mai subtile și mai greu de încadrat în definițiile existente.
La reuniunea Conferinței Statelor Parte, ce ajunge la cea de-a 30-a ediție, Crowley și Dando vor pleda pentru un model de „control holistic al armelor”, adaptat noilor realități tehnologice.
Printre recomandările lor se numără crearea unui grup internațional de lucru care să monitorizeze substanțele cu potențial de incapacitate neurologică, standardizarea procedurilor de supraveghere și clarificarea definițiilor utilizate de organismele internaționale.
Cei doi spun că intenția lor nu este de a frâna progresul științific, ci de a preveni folosirea acestuia în scopuri ostile. Crowley rezumă urgent mesajul:
„Avem nevoie de vigilență și acțiune înainte ca tehnologiile destinate medicinei să fie transformate în arme. Integritatea științei și protecția minții umane trebuie apărate acum, nu după ce va fi prea târziu”, s-a spus, de asemenea.