Uniunea Europeană se află într-un moment de maximă tensiune politică în relația cu Statele Unite, pe fondul aplicării regulilor sale privind mediul online.
Ceea ce până de curând părea un subiect tehnic, tratat ca o anexă a negocierilor comerciale transatlantice, a devenit un conflict deschis la nivel înalt, cu implicații politice majore și efecte directe asupra relațiilor dintre Bruxelles și Washington, scrie publicația Politico.
Semnalul clar al escaladării a venit la finalul lui decembrie 2025, când administrația americană a impus sancțiuni unui fost oficial de rang înalt al Comisiei Europene, implicat direct în elaborarea legislației europene de moderare a conținutului online.
Măsura, justificată de Washington ca reacție la ceea ce numește „cenzură”, a fost interpretată la Bruxelles drept un act de intimidare și o schimbare de paradigmă în disputa dintre cele două puteri.
De la amenințări la sancțiuni: momentul de ruptură
Decizia Statelor Unite de a introduce o interdicție de călătorie împotriva lui Thierry Breton, fost comisar european pentru piața internă și una dintre figurile-cheie din spatele Digital Services Act (DSA), marchează un prag simbolic. Pentru prima dată, presiunea americană nu se mai limitează la declarații politice sau avertismente diplomatice, ci se concretizează în sancțiuni personale.
Breton devenise deja o țintă frecventă a criticilor din SUA, mai ales după conflictul public cu Elon Musk, proprietarul platformei X, în contextul aplicării regulilor europene privind conținutul ilegal și dezinformarea.
Scrisoarea transmisă de Breton în 2024, prin care avertiza platforma înaintea unui livestream cu Donald Trump, a fost readusă în circulație de susținătorii președintelui american după anunțarea sancțiunilor.
Alături de Breton, alte persoane au fost vizate, inclusiv reprezentanți ai unei organizații nonguvernamentale germane implicate în semnalarea discursului de ură online.
Mesajul transmis de Washington este clar: aplicarea legislației europene privind platformele digitale este percepută ca un act politic, nu ca unul tehnic sau administrativ, așa cum susține Comisia Europeană.
Conflictul dintre UE și SUA privind regulile online se întețește / Foto: Colaj Playtech realizat cu ajutorul AI (imagine ilustrativă)
Presiuni interne și apeluri la o reacție politică fermă
La Bruxelles, reacțiile nu au întârziat să apară, însă tonul diferă. În timp ce Comisia Europeană a condamnat oficial sancțiunile, președinta Ursula von der Leyen a adoptat o poziție prudentă, limitându-se la reafirmarea importanței libertății de exprimare. În schimb, lideri politici europeni și eurodeputați cer o abordare mai dură și mai politică.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, dar și membri ai Parlamentului European au catalogat acțiunea americană drept o tentativă de presiune directă asupra suveranității legislative a UE.
Unii europarlamentari merg mai departe și cer măsuri de răspuns, inclusiv folosirea negocierilor comerciale ca instrument de presiune sau analizarea unor acțiuni împotriva executivilor marilor companii tech americane.
În paralel, există tot mai multe voci care văd această criză ca pe un semnal de alarmă privind dependența structurală a Europei de tehnologia din SUA. Ideea construirii unei autonomii digitale europene, de la sisteme de plăți și cloud suveran, până la infrastructură și rețele sociale proprii revine în prim-planul dezbaterii politice.
Disputa este departe de a se fi încheiat. Washingtonul dispune de instrumente suplimentare, inclusiv sancțiuni financiare de tip Magnitsky, iar unele voci din Congresul american cer folosirea lor.
În același timp, Parlamentul European analizează dacă reacția Comisiei este suficient de fermă și dacă aplicarea DSA este realizată cu adevărat la nivelul ambițiilor declarate.