România intră într-o nouă etapă de modernizare a infrastructurii aeroportuare, printr-un proiect de digitalizare coordonat de Serviciul Român de Informații (SRI), cu impact direct asupra siguranței și experienței de călătorie pentru pasageri. Este vorba despre un demers de anvergură, cu o valoare totală de 179,2 milioane de lei, dintre care peste 127 de milioane provin din fonduri europene nerambursabile.
Implementarea proiectului se desfășoară pe o perioadă de 36 de luni, începând din iunie 2025, și vizează toate cele 17 aeroporturi civile din România. Cu ajutorul acestui program, autoritățile își propun nu doar o securitate crescută, ci și o experiență digitală uniformizată, rapidă și intuitivă pentru toți călătorii.
Un sistem integrat pentru siguranță și orientare
Proiectul are ca scop principal crearea unei infrastructuri informatice moderne, capabilă să gestioneze în timp real fluxurile de pasageri și situațiile neprevăzute. Printr-un hub digital național, pasagerii vor avea acces la informații multilingve despre zboruri, controale de securitate și orientare în terminale.
Sistemele vor funcționa pe bază de interconectare între aeroporturi, asigurând redundanță și continuitate în comunicare. Vor exista terminale info amplasate strategic, platforme mobile adaptate oricărui dispozitiv și mecanisme de alertare pentru situații de urgență sau modificări de trafic aerian.
Mai mult, standardizarea măsurilor de securitate în toate aeroporturile va aduce coerență și predictibilitate în controalele de acces, reducând timpii de așteptare și ambiguitatea procedurilor. Această armonizare va fi susținută de sisteme automate de scanare, recunoaștere și analiză, gestionate într-un cadru informatic sigur și performant.
Beneficii directe pentru pasageri și autorități
Digitalizarea nu este doar despre tehnologie, ci și despre calitatea experienței de călătorie. Călătorii vor putea accesa informațiile în timp real, într-un format ușor de înțeles, indiferent dacă se află în aeroport sau pe drum. Această transparență contribuie la reducerea stresului în tranzit și la o relație mai bună între cetățeni și instituțiile de control.
Pentru autorități, noua infrastructură înseamnă o capacitate extinsă de procesare și analiză a datelor. Acest lucru facilitează intervenții rapide, evaluări de risc în timp real și un control mai riguros al zonelor sensibile. Integrarea cu platformele Ministerului Transporturilor și ale unităților militare implicate aduce un plus de eficiență în gestionarea operațiunilor din aeroporturi.
Finanțarea proiectului provine în principal din Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (PCIDIF), gestionat de Autoritatea pentru Digitalizarea României. Astfel, investiția nu este doar strategică pentru infrastructura națională, ci se aliniază obiectivelor europene de transformare digitală a serviciilor publice.
La finalul celor trei ani de implementare, aeroporturile românești ar trebui să devină spații unde tehnologia facilitează, nu complică, tranzitul. În loc de cozile și panica de ultim moment, pasagerii vor beneficia de informare eficientă, securitate sporită și un confort adaptat standardelor internaționale.