Transformările aduse de inteligența artificială și digitalizare rescriu în timp real regulile pieței muncii. O analiză publicată de Visual Capitalist arată că, până în 2030, specialiștii în Big Data, inteligență artificială, securitate cibernetică și energie regenerabilă vor fi printre cei mai căutați profesioniști din lume. În schimb, rolurile repetitive sau administrative, care pot fi ușor automatizate, își pierd rapid relevanța.
Această schimbare nu mai este doar o proiecție a viitorului, ci un proces deja în desfășurare. Companiile medii și mari au introdus deja poziții precum manager de securitate cibernetică sau echipe dedicate analizelor complexe de date, iar automatizările bazate pe AI devin parte din rutina zilnică a businessului.
Potrivit proiecțiilor, cererea pentru specialiști în Big Data va crește cu peste 100% până în 2030. Inginerii FinTech și experții în AI & Machine Learning vor înregistra o creștere de 85–95%, în timp ce profesiile din securitatea informatică, dezvoltarea software, UX/UI design, energie verde și Internet of Things se află, de asemenea, pe un trend ascendent.
Această dinamică vine într-un context global în care riscurile cibernetice se intensifică. Conform unui raport IBM, costul mediu al unei breșe de securitate în 2024 a fost de 4,9 milioane de dolari, cu 10% mai mult decât în 2023. În aceste condiții, companiile investesc masiv în protecția datelor, iar specialiștii din domeniu devin indispensabili.
În paralel, tranziția către energie curată și mobilitate electrică generează locuri de muncă noi: ingineri în energie regenerabilă, experți în vehicule autonome sau analiști de date de mediu. În multe industrii, abilitățile digitale se combină acum cu competențe tehnice din domenii tradiționale, creând profiluri hibride de carieră.
România, între oportunități și decalaje în educație
În țara noastră, companiile mari au înțeles deja potențialul noilor tehnologii și au dezvoltat centre de expertiză capabile să gestioneze activități avansate. Filip Nemțeanu, cofondator Selion Global România, subliniază pentru Adevarul că piața locală nu mai este doar una de costuri reduse, orientată pe procese simple, ci a devenit competitivă la nivel internațional.
Totuși, există un decalaj important între cerințele pieței și pregătirea oferită de sistemul educațional. Școlile nu reușesc să formeze suficient specialiști în domeniile emergente, ceea ce obligă firmele să investească în programe interne de formare și reconversie profesională.
Andreea Tănase, director la Lowland International, atrage atenția că elevii români încă sunt ancorați în programe școlare depășite, fără o legătură reală cu provocările tehnologice actuale. În opinia ei, lipsa adaptării curriculei riscă să formeze viitori angajați nepregătiți pentru economia digitală.
Abilități esențiale în era AI și rolul liderilor viitorului
Pe măsură ce algoritmii devin capabili să ia decizii operaționale mai rapid decât oamenii, avantajul competitiv nu va mai sta în simpla cunoaștere tehnică, ci în capacitatea de a combina gândirea critică cu înțelegerea tehnologiei. Liderii viitorului vor trebui să creeze culturi organizaționale care să încurajeze adaptabilitatea și învățarea continuă, nu doar să administreze echipe.
Într-o economie în care schimbarea este constantă, inteligența umană și cea tehnologică trebuie să funcționeze în parteneriat. Liderii capabili să armonizeze aceste două dimensiuni vor atrage și vor reține cei mai buni specialiști.
Analiza subliniază și urgența pregătirii pentru meserii care astăzi sunt abia la început de drum. În lipsa unor programe educaționale și de formare adaptate, decalajul dintre cerere și ofertă pe piața muncii ar putea deveni o problemă critică până în 2030.
Astfel, viitorul muncii nu se rezumă doar la adoptarea AI, ci la capacitatea societății de a investi în oameni care știu să o folosească inteligent și responsabil. În fond, tehnologia poate accelera progresul, dar numai dacă este ghidată de competență, viziune și valori umane solide.