Tehnologiile bazate pe inteligență artificială transformă rapid modul în care funcționează lumea digitală, dar această revoluție vine cu un cost energetic semnificativ.
Centrele de date care susțin AI devin tot mai mari și mai complexe, iar consumul lor de electricitate crește alarmant, generând provocări pentru mediu și comunități.
Creșterea cererii de energie, o problemă
Centrele de date dedicate AI consumă anual aproximativ 415 terawatt-oră (TWh), ceea ce reprezintă, concret, în jur de 1,5% din consumul global de energie electrică în 2024.
Estimările indică faptul că până în 2030 acest consum se va dubla, atingând aproape 945 TWh, echivalentul întregului consum de electricitate al Japoniei.
În Statele Unite, se preconizează că centrele de date vor genera aproape jumătate din creșterea cererii de electricitate până la sfârșitul deceniului.
Această tendință este alimentată de dezvoltarea rapidă a aplicațiilor AI, de la servicii cloud și centre de procesare pentru învățarea automată, până la algoritmi de inteligență artificială care necesită cantități uriașe de resurse de calcul.
Așadar, infrastructura necesară devine tot mai densă și mai consumatoare de energie, punând presiune pe rețelele electrice existente.
Impactul asupra costurilor și comunităților, destul de mare
Creșterea cererii de energie nu afectează doar infrastructura tehnologică, ci și facturile gospodăriilor și echitatea socială.
În unele state americane, prețurile la electricitate au crescut cu până la 36% într-un singur an, ca urmare a utilizării intensive a centrelor de date AI.
În comunități precum Boxtown, Memphis, instalațiile care alimentează centrele de date generează emisii semnificative de dioxid de azot, afectând sănătatea respiratorie și amplificând inegalitățile existente.
Acest fapt ridică întrebări privind responsabilitatea corporativă și justiția ecologică, subliniind necesitatea unei reglementări mai stricte și a unei planificări urbane prudente.
Soluții pentru eficiență energetică ar exista, dar important este să se și aplice
Pentru a reduce impactul asupra mediului și costurile de operare, industria explorează mai multe tehnologii inovatoare:
- Răcirea cu lichid direct pe cip: Această metodă poate reduce consumul de energie pentru răcire cu până la 90% comparativ cu sistemele tradiționale.
- Centre de date modulare: Proiectate pentru implementare rapidă și eficiență energetică ridicată, aceste centre permit o adaptare mai flexibilă la cerințele tot mai mari.
- Gestionarea flexibilă a încărcăturii: Companii precum Google colaborează cu furnizorii de energie pentru a optimiza consumul, adaptând utilizarea resurselor în funcție de cerere.
Aceste tehnologii pot ajuta la atenuarea impactului negativ, dar nu elimină complet provocările asociate cu creșterea exponențială a cererii de energie generată de AI.
Ce ne așteaptă în viitor?
Proiecțiile indică faptul că, până în 2030, cererea de energie pentru centrele de date AI ar putea ajunge la 21% din consumul global, comparabil cu întreaga industrie a aviației.
Totuși, există riscul unui paradox al lui Jevons: îmbunătățirile de eficiență energetică ar putea stimula, paradoxal, utilizarea mai intensă a resurselor, crescând în final consumul total de energie.
În concluzie, deși AI oferă oportunități revoluționare în multiple domenii, de la sănătate la transport și educație, impactul său asupra mediului și comunităților vulnerabile trebuie gestionat cu atenție.
Investițiile în infrastructură sustenabilă, reglementările eficiente și adoptarea tehnologiilor inovatoare de reducere a consumului energetic vor fi esențiale pentru a asigura un viitor digital responsabil și sustenabil.