Atunci ând navigăm online, avem impresia că accesăm întreaga informație a lumii, însă realitatea este mult mai fragmentată. Limba pe care o vorbim creează bariere invizibile, iar algoritmii platformelor nu au niciun motiv să ne recomande conținut pe care nu l-am înțelege.
Astfel, cea mai mare parte a internetului rămâne inaccesibilă, ascunsă în spatele unui „filtru lingvistic”, iar noi pierdem mai mult decât simple informații: pierdem perspective culturale, moduri diferite de gândire și experiențe digitale unice.
Majoritatea activității online se concentrează pe câteva platforme mari, iar din perspectiva noastră lingvistică limitată, putem presupune că toți le folosesc în același mod. Dar acest lucru nu este neapărat adevărat.
La fel cum ne așteptăm ca muzica, literatura sau bucătăria să varieze între culturi, de ce nu ar fi la fel și cu internetul?
O cercetare recentă realizată de echipa Universității din Massachusetts Amherst, în cadrul Inițiativei pentru Infrastructură Digitală Publică, scoate la iveală diferențe radicale în modul în care diferite comunități culturale folosesc internetul.
În timp ce platformele globale domină webul, studiile arată că modul în care oamenii interacționează online variază puternic în funcție de limbă și context cultural, iar aceste diferențe ar putea rescrie înțelegerea noastră despre ecosistemele digitale.
Limba ca factor de diferențiere pe internet
Istoria internetului oferă exemple clare ale modului în care cultura și limba modelează experiența digitală.
Platforme precum LiveJournal au fost percepute diferit de vorbitorii de engleză și cei de rusă. În anii 2000, utilizatorii anglofoni vedeau LiveJournal drept un spațiu pentru adolescenți și pasionați de Harry Potter, în timp ce rușii îl foloseau ca un forum public de dezbatere intelectuală și politică, găzduind voci ale opoziției, scrie BBC.
Această discrepanță reflectă o „orbire culturală” generată de dominația tehnologică americană: internetul englezesc nu poate fi considerat reprezentativ pentru restul lumii.
Studiile despre YouTube, de exemplu, sunt adesea părtinitoare, concentrându-se pe conținut în limba engleză și pe date colectate în țări vorbitoare de engleză, ceea ce distorsionează percepția asupra platformei la nivel global.
YouTube este dificil de studiat pe scară largă. Deși computerele pot analiza text rapid, video-ul rămâne o provocare.
Platforma nu oferă instrumente pentru a crea eșantioane reprezentative la scară mare, astfel încât cercetătorii văd adesea doar „vârful aisbergului”: videoclipurile cele mai populare.
Combinând biasul lingvistic cu biasul popularității, înțelegem doar o mică parte din ceea ce se întâmplă cu adevărat online.
Pentru a depăși această limitare, cercetătorii au adoptat o metodă neconvențională: au ghicit aleatoriu URL-uri de videoclipuri de peste 18 trilioane de ori, până au obținut suficiente date pentru a analiza realitatea de pe YouTube.
Astfel, a fost posibilă compararea platformei în funcție de limbă și cultură, identificând diferențe semnificative între comunități.
Diferențe culturale în utilizarea YouTube
Cercetările din 2024 au analizat eșantioane de videoclipuri în engleză, rusă, spaniolă și hindi, verificând cu vorbitori nativi acuratețea instrumentelor de detecție lingvistică.
Rezultatele au fost surprinzătoare: fiecare limbă prezintă caracteristici unice, dar YouTube în hindi s-a distins prin dinamici complet diferite.
Videoclipurile în hindi sunt mult mai scurte, durata mediană este de doar 29 de secunde, comparativ cu aproximativ două minute pentru engleză, două minute și jumătate pentru spaniolă și un minut 38 de secunde pentru rusă.
Această „lungime” se explică prin istoricul internetului din India. Popularitatea TikTok a fost uriașă înainte ca aplicația să fie interzisă în 2020, în contextul unor conflicte de graniță cu China.
În lipsa TikTok, YouTube a devenit principala platformă pentru videoclipuri scurte, lansând YouTube Shorts, care a fost adoptată rapid. Astfel, 58% din videoclipurile în hindi sunt Shorts, în timp ce pentru celelalte limbi procentul variază între 25% și 31%.
De asemenea, modul în care utilizatorii își etichetează videoclipurile relevă diferențe culturale profunde. În Hindi YouTube, categoriile principale sunt „Entertainment” și „Education”, în timp ce în rusă predomină videoclipurile de gaming.
Chiar și în engleză, unde discursul politic este vizibil în media populară, numărul videoclipurilor de știri și politică este cel mai mic.
Aceasta arată că platforma nu este doar diferită din punct de vedere al conținutului, ci și al funcției: în India, YouTube servește adesea drept canal de comunicare pentru familie și prieteni, iar videoclipurile publice sunt adesea destinate unui public restrâns.
Metricile de popularitate oferă o altă perspectivă: în hindi, 0,1% din videoclipuri concentrează 79% din vizualizări, dar videoclipurile mai puțin vizualizate primesc mai multe aprecieri, ceea ce sugerează un angajament mai intim și semnificativ, mai degrabă decât o competiție pentru atenție masivă.
Acest lucru poate fi interpretat ca o economie a atenției diferită: nu contează neapărat numărul mare de vizualizări, ci interacțiunea semnificativă și recunoașterea la nivel personal.
Descoperirile indică existența unor „internete paralele”, influențate de nevoile și normele locale. Limba, cultura și experiențele istorice modelează modul în care oamenii folosesc platformele digitale, iar perspectivele englezofone oferă o imagine incompletă și adesea eronată a lumii online.
Așadar, internetul nu este un spațiu uniform și global, ci un mozaic de experiențe culturale și lingvistice.
Algoritmii și filtrele lingvistice ne limitează înțelegerea, iar strategiile de afaceri, educație sau reglementare digitală construite pe baza unei viziuni anglofone riscă să ignore aceste diferențe fundamentale.
Pentru a înțelege cu adevărat internetul global, trebuie să privim dincolo de popularitate și limbă, explorând diversitatea și specificitatea digitală a fiecărei comunități.