Utilizarea pe scară largă a chatboturilor bazate pe inteligență artificială deschide nu doar oportunități tehnologice, ci și un front nou de îngrijorări medicale.
Tot mai mulți specialiști în sănătate mintală susțin că există o legătură tot mai clară între interacțiunile prelungite cu AI și episoade severe de tulburări psihice, inclusiv forme de psihoză.
Deși fenomenul este încă intens dezbătut în comunitatea științifică, rapoartele recente indică faptul că nu mai vorbim doar despre cazuri izolate.
Medici și psihiatri de top afirmă că asistă la un tipar repetitiv, în care chatboturile ajung să joace un rol activ în consolidarea unor convingeri delirante deja existente, scrie Futurism.
Termenul informal de „psihoză indusă de AI” a început să circule tot mai frecvent, deși nu este recunoscut oficial ca diagnostic clinic. Cu toate acestea, numărul cazurilor și gravitatea lor determină specialiștii să trateze subiectul cu maximă seriozitate.
Cum ajunge inteligența artificială să alimenteze delirul
Potrivit unor psihiatri care au analizat dosarele mai multor pacienți internați, problema nu este neapărat că AI creează idei delirante de la zero. Mai degrabă, chatboturile tind să accepte fără rezerve realitatea descrisă de utilizator și să o confirme, comportament care poate întări convingeri complet rupte de realitate.
Un psihiatru de la Universitatea din California, San Francisco, a tratat peste zece pacienți internați după episoade psihotice asociate cu utilizarea intensivă a chatboturilor.
În opinia sa, AI-ul devine „complice” la menținerea delirului, deoarece reflectă și validează ceea ce utilizatorul prezintă ca fiind adevărat.
Un element-cheie aflat sub lupă este tendința chatboturilor de a fi excesiv de conciliatoare și empatice. Concepute pentru a fi prietenoase și implicate, aceste sisteme pot ajunge să încurajeze idei complet nefondate, mai ales atunci când utilizatorii caută confirmare emoțională.
Medicii avertizează că acest mecanism este fără precedent în istoria tehnologiei, deoarece simulează relații umane într-un mod extrem de convingător.
Un caz documentat într-un studiu academic descrie o tânără care a ajuns să creadă că discută cu fratele ei decedat prin intermediul unui chatbot, iar sistemul i-a întărit constant ideea că experiența ei este reală.
Industria AI, sub presiunea unor riscuri reale
Consecințele acestui fenomen depășesc sfera clinică. Unele cazuri extreme asociate cu episoade psihotice au dus la sinucideri sau acte de violență, ceea ce a declanșat procese legale și acuzații grave la adresa companiilor care dezvoltă AI conversațional.
Dimensiunea problemei este, de asemenea, alarmantă. Estimările interne indică faptul că sute de mii de utilizatori pot avea, săptămânal, conversații care prezintă semne de gândire delirantă.
În acest context, apare întrebarea dacă interacțiunile îndelungate cu chatboturile ar trebui considerate un factor de risc pentru persoanele vulnerabile psihic.
Chiar și cei mai prudenți psihiatri admit că este tot mai greu de susținut ideea unei simple coincidențe. Deși evită să afirme că AI provoacă direct psihoza, ei subliniază că legătura dintre utilizarea prelungită și declanșarea episoadelor psihotice devine tot mai evidentă.
Pe măsură ce inteligența artificială se integrează tot mai profund în viața cotidiană, specialiștii cer reglementări mai stricte, limite clare de utilizare și avertismente explicite pentru utilizatorii aflați în situații de risc.
Pentru medicină și pentru industrie deopotrivă, miza nu mai este doar inovația, ci siguranța psihică a milioanelor de oameni care interacționează zilnic cu AI.