Atunci când te plimbi prin capitalele Europei, poți avea impresia că sunt toate la fel: clădiri impunătoare, cafenele pline, turiști cu telefoanele ridicate pentru selfie-uri. Dar dacă te uiți mai atent, descoperi că unele dintre ele respiră tehnologie la fiecare colț de stradă.
Și nu vorbesc doar despre Wi-Fi în metrou sau aplicații de ridesharing, ci despre orașe care și-au rescris regulile de funcționare în jurul digitalului, unde guvernarea, transportul, sănătatea și chiar modul în care ne raportăm la comunitate sunt transformate de tehnologie.
Am vrut să văd ce face ca aceste locuri să fie atât de speciale. Așa că am ales câteva capitale europene care au devenit repere în domeniul tehnologiei: Tallinn, Helsinki, Stockholm, Copenhaga, Berlin, Paris și Viena. Șapte orașe, șapte moduri diferite de a construi un viitor conectat.
Tallinn, capitala unde viața e online, chiar și divorțul
Prima oprire, Tallinn, capitala Estoniei. Cine a fost acolo știe: orașul vechi e un basm medieval, cu turnuri, ziduri și străzi pavate. Dar imediat ce treci de centrul turistic, îți dai seama că nu ești într-un muzeu, ci într-un laborator urban pentru cum ar putea arăta guvernarea digitală în secolul XXI.
În Tallinn, aproape tot ce ține de relația ta cu statul se întâmplă online. Vrei să îți faci firma? Ai nevoie de un document fiscal? Chiar și un divorț? Se rezolvă digital.
Estonia a ajuns în 2024 la 100% digitalizare a serviciilor publice. Asta înseamnă că poți să treci prin proceduri legale și administrative de pe laptop, fără drumuri la ghișeu și fără să cari după tine dosare cu șină.
Tallinn nu s-a limitat la digitalizarea actelor. Orașul găzduiește în fiecare an Tallinn Digital Summit, unde vin lideri politici și inovatori să discute despre AI și siguranța tehnologică. E ca un Davos digital, dar într-un oraș de doar 400.000 de locuitori.
Helsinki, locul unde tehnologia ajută oamenii, nu îi copleșește
La o oră de zbor spre vest, ajungem la Helsinki. Orașul finlandez are un alt tip de poveste: mai puțin spectaculos la prima vedere, dar extrem de atent la cum folosește tehnologia pentru a-i include pe toți.
Helsinki a creat un sistem de suport digital gratuit în peste 150 de locații, biblioteci, centre comunitare, chiar și la domiciliu. Dacă ești pensionar și te sperie ideea de a face banking pe telefon, ai unde să mergi și să primești ajutor. Dacă nu știi să folosești o aplicație medicală, găsești oameni care îți explică pas cu pas.
Un alt exemplu este Service Map, o hartă interactivă unde poți vedea toate serviciile publice din oraș: de la policlinici și grădinițe, până la centre pentru persoane cu dizabilități. Totul cu informații despre accesibilitate, program și trasee.
Transportul este și el un teren de experiment. Helsinki testează tehnologii precum TravelSense, care colectează date anonime de la telefoanele oamenilor ca să înțeleagă cum circulă aceștia și să optimizeze transportul public.
Dacă Tallinn a digitalizat statul, Helsinki a digitalizat viața cotidiană, cu grijă pentru ca nimeni să nu rămână în urmă.
Stockholm, de la Spotify la sănătate digitală
Stockholm este altă lume. Aici, inovația are altă față: nu doar servicii publice digitale, ci un ecosistem de start-upuri care face valuri pe plan global.
Cine nu a auzit de Spotify? Sau de Klarna, gigantul fintech care a reinventat plățile online? Acestea sunt doar vârful icebergului. Stockholm este unul dintre orașele cu cei mai mulți „unicorni” pe cap de locuitor din Europa, companii evaluate la peste un miliard de dolari.
În ultimii ani, un alt nume a atras atenția, Neko Health, o companie de sănătate preventivă fondată de Daniel Ek (tot el, cofondatorul Spotify).
Ideea e simplă: faci un scan corporal complet într-o cabină hi-tech, iar sistemele digitale îți oferă date medicale detaliate în câteva minute. E ca și cum ai avea un check-up medical anual comprimat într-o experiență rapidă, la îndemâna oricui.
Ce e fascinant la Stockholm este combinația dintre cultură antreprenorială, finanțare și un mod de viață care pune accent pe sustenabilitate. Aici, inovația nu e un moft, ci parte din identitatea orașului.
Copenhaga, orașul sustenabil conectat la tehnologie
Dacă Tallinn e despre digitalizare și Stockholm despre start-upuri, Copenhaga este despre cum folosești tehnologia pentru a face orașul mai verde și mai prietenos cu oamenii.
Municipalitatea are un laborator propriu de inovație urbană, Copenhagen Solutions Lab, unde testează soluții pentru calitatea aerului, consumul de energie și planificare urbană. De exemplu, în colaborare cu Google, au pus pe picioare proiectul Air View, care monitorizează nivelul de poluare la nivel de stradă.
Un alt proiect ambițios este folosirea AI-ului pentru a optimiza consumul energetic în clădirile publice. Dacă algoritmii pot învăța când clădirea e ocupată și când nu, pot regla automat încălzirea, aerisirea și iluminatul. Rezultatul? Facturi mai mici și emisii reduse.
Copenhaga mai are și un cartier experimental, Nordhavn, unde se aplică ideea de „five-minute city”. Practic, ai tot ce îți trebuie, școală, magazin, parc, la cinci minute de mers pe jos. Și da, totul este susținut de infrastructură digitală.
Berlin, laboratorul Europei pentru start-upuri
Berlinul este un paradox. Pe de o parte, are o infrastructură uneori învechită și o administrație greoaie. Pe de altă parte, este capitala start-upurilor din Germania și un magnet pentru inovatori din toată lumea.
În 2024, aici s-au înființat aproape 500 de start-upuri noi, mai multe decât în Munchen și Hamburg la un loc. Berlin adună și cei mai mulți „unicorni” din Germania, peste jumătate dintre companiile tech evaluate la peste un miliard de euro sunt de aici. Evident, aici are loc anual și cel mai mare târg de tehnologie din Europa, IFA Berlin.
De ce? Pentru că Berlinul e cosmopolit, relativ accesibil (comparat cu alte capitale vest-europene), are universități de top și o scenă culturală interesantă și diversă care atrage tinerii.
Te invit să vezi aici cum au stat lucrurile la IFA 2025, unde am fost prezentă din partea Playtech, la invitația Roborock:
Paris, între inteligență artificială și ambiția de a dicta regulile
Parisul nu putea lipsi din această listă. Dacă Berlinul e un laborator haotic, Parisul e un jucător strategic. Franța a decis să facă din inteligența artificială un pilon al dezvoltării sale economice și culturale.
Start-upul Mistral AI este vedeta momentului, cu modele lingvistice care rivalizează cu soluțiile americane. Aplicația lor „Le Chat” vrea să devină alternativa europeană la chatboți precum ChatGPT.
În plus, Parisul găzduiește evenimente majore precum AI France Summit și investește masiv în infrastructură digitală. Microsoft a anunțat investiții uriașe în cloud și AI în Franța, parte din strategia guvernului „Choose France”.
Dar Parisul nu mizează doar pe bani. Franța e și un pionier în reglementare. Dacă Europa are una dintre cele mai stricte legislații privind AI și protecția datelor, e și datorită presiunii venite dinspre Paris.
Viena, între tradiție, calitate a vieții și tehnologie discretă
Viena nu e poate la fel de spectaculoasă ca Tallinn sau Paris când vine vorba de inovații digitale, dar are un atu greu de egalat, echilibrul.
Orașul apare constant în topurile privind calitatea vieții, și asta pentru că a reușit să integreze tehnologia fără să își piardă identitatea.
Transportul public este excelent, planificarea urbană inteligentă, iar inițiativele de „smart city” sunt orientate spre eficiență energetică și spații verzi.
Viena arată că nu e nevoie să fii mereu în prima linie a inovației radicale pentru a fi un oraș „tehnologizat”. Uneori, e suficient să aplici cu răbdare soluțiile existente și să creezi o viață mai bună pentru cetățeni.
Rămâne întrebarea: România unde se poziționează?
Dacă te uiți la București prin ochii cuiva care a trecut mai întâi prin Tallinn, Helsinki sau Viena, prima impresie ar fi că aici tehnologia trăiește mai ales în buzunare, nu în străzi și instituții.
Adică oamenii se descurcă, plătesc cu telefonul la supermarket, comandă un Uber sau o trotinetă Bolt, fac transferuri bancare în câteva secunde.
Tot ce ține de zona privată merge bine, pentru că Bucureștiul e plin de tineri care lucrează în IT sau în corporații și care cer servicii digitale la standard european.
Dar, când dai de administrație, parcă timpul se dilată. Încă mai sunt ghișee unde trebuie să mergi cu dosarul sub braț.
Da, există platforme precum ghiseul.ro și unele aplicații ale primăriei, dar ele acoperă doar o parte din nevoile unui oraș de aproape două milioane de locuitori. Compară asta cu Tallinn, unde îți faci firma online în câteva minute sau votezi de acasă la laptop, și diferența se simte imediat.
Pe partea de transport, lucrurile au început să se miște. Dacă acum câțiva ani validai biletul doar cu cardul vechi de hârtie, astăzi plătești contactless direct la metrou sau în autobuz.
Aplicațiile STB și Metrorex încă nu sunt perfecte, dar cel puțin există și te ajută să te orientezi. Apoi, Bucureștiul e unul dintre orașele unde Uber și Bolt au prins extraordinar de repede. Într-un fel, asta spune multe: oamenii s-au săturat să aștepte schimbări prin autorități și adoptă imediat ce vine dinspre privat.
Ecosistemul tech este, însă, punctul forte. Dacă Tallinn se laudă cu Skype, Bucureștiul are UiPath, compania născută aici, care a ajuns unicorn global. În jurul ei și al altor start-up-uri s-au format huburi, spații de co-working, acceleratoare care cresc o generație nouă de antreprenori. La nivel de talent IT, Bucureștiul concurează deja cu marile capitale europene.
Ce îi lipsește Bucureștiului? Viziunea pe termen lung. Orașul are inițiative smart city ici-colo, iluminat inteligent pe câteva bulevarde, proiecte pilot de senzori pentru calitatea aerului, dar nu există o strategie clară și coerentă. De multe ori, totul se reduce la un proiect testat un an și apoi uitat sau chiar aruncat la coș.
Așa că, dacă ar fi să rezumăm povestea, s-ar putea spune că Bucureștiul este o capitală unde tehnologia pulsează puternic în mediul privat și în mâna cetățenilor, dar unde statul și administrația nu reușesc încă să țină pasul. E ca un oraș care vrea să fie modern, dar care rămâne prins între două lumi, una digitală, a oamenilor obișnuiți, și una birocratică, în care timpul curge enervant de încet.