La conferința Impact 2025, Alexandru Mihailciuc, vicepreședintele UiPath, a vorbit despre schimbările majore pe care inteligența artificială le va aduce pe piața muncii și despre rolul tot mai important al specialiștilor capabili să „converseze” eficient cu algoritmii. Potrivit acestuia, cea mai bine plătită meserie a viitorului va fi „ingineria de prompt” – o disciplină emergentă care transformă modul în care oamenii interacționează cu AI-ul.
Mihailciuc consideră că România și țările din Europa de Est trebuie să devină mai curajoase în adoptarea noilor tehnologii și să depășească reticența tradițională față de risc. Deși regiunea a beneficiat mult timp de o forță de muncă ieftină și calificată, acest avantaj competitiv se estompează rapid, iar viitorul productivității va depinde de cât de repede companiile vor reuși să integreze sistemele bazate pe inteligență artificială.
Alexandru Mihailciuc, vicepreședintele UiPath
De la programare clasică la ingineria de prompt
În centrul discursului său, vicepreședintele UiPath a subliniat că lumea programării trece printr-o transformare fundamentală. Automatizarea avansată și modelele lingvistice de mari dimensiuni, precum ChatGPT, schimbă radical modul în care este scris codul, reducând nevoia de programatori tradiționali.
În locul acestora, prinde contur o nouă profesie – cea de inginer de prompt. Acest rol presupune capacitatea de a formula instrucțiuni precise, logice și contextuale pentru sistemele de inteligență artificială, astfel încât acestea să genereze rezultate coerente și utile. Mihailciuc descrie acest proces ca pe o formă de traducere între gândirea umană și logica AI-ului: „Inginerul de prompt este un traducător de inteligență artificială. El trebuie să înțeleagă ce vrea omul să obțină și să exprime acel scop într-o manieră pe care algoritmul o poate interpreta corect.”
Spre deosebire de programatorul clasic, care se bazează pe sintaxe stricte și limbaje de cod, inginerul de prompt trebuie să stăpânească subtilități lingvistice, concepte de etică digitală, psihologie a comunicării și o înțelegere profundă a modului în care gândesc modelele AI. În viitor, acest tip de expertiză va deveni esențială pentru companii, mai ales în contextul creșterii automatizării și al diversificării domeniilor în care inteligența artificială este deja utilizată – de la finanțe și sănătate la marketing și educație.
Mihailciuc a precizat că inginerii de prompt vor fi printre cei mai bine plătiți profesioniști ai deceniului următor. „Aceste persoane vor avea un rol critic în modelarea relației dintre om și mașină. Ei vor crea puntea care face AI-ul inteligibil, etic și funcțional. Este o meserie care va cere multă empatie, creativitate și adaptabilitate.”
Europa de Est, între potențial și prudență
Deși România și alte țări din regiune au o bază solidă de specialiști IT, Mihailciuc avertizează că „mentalitatea defensivă” și lipsa de îndrăzneală în adoptarea tehnologiilor emergente pot frâna progresul. „Europa de Est rămâne o piață aversă la risc. Avem tendința de a aștepta ca alții să încerce mai întâi, în loc să testăm noi înșine, chiar și în condiții controlate”, a spus acesta.
El a subliniat și o problemă de reglementare: unele companii ezită să utilizeze servicii de cloud din cauza temerilor legate de securitate sau conformitate. „Avem nevoie de o abordare mai relaxată față de cloud și AI. Inovația nu se poate naște într-un mediu excesiv de precaut. Trebuie să avem curajul de a experimenta, chiar și atunci când există riscuri.”
Potrivit lui Mihailciuc, adoptarea accelerată a soluțiilor AI nu doar că va crește eficiența companiilor, dar va și reduce numărul de ore de muncă per angajat, fără a sacrifica productivitatea. El a făcut referire la un studiu care arată că românii și polonezii se află printre cei mai harnici angajați din Europa, lucrând cele mai multe ore săptămânal. Cu toate acestea, rezultatele economice nu sunt pe măsura efortului. „Dacă vrem să ieșim din acest paradox, trebuie să ne bazăm mai mult pe inteligență artificială, nu doar pe forța umană. Tehnologia trebuie să devină partenerul nostru de lucru, nu un simplu instrument.”
UiPath, exemplul românesc de succes în era automatizării
Compania UiPath, primul unicorn românesc listat la Bursa de la New York, este un exemplu concret al modului în care automatizarea și inovația pot schimba o economie. În trimestrul al doilea al anului fiscal 2026, UiPath a raportat venituri de 362 de milioane de dolari, depășind estimările analiștilor și confirmând apetitul global pentru soluții de automatizare inteligente.
Alexandru Mihailciuc a subliniat că succesul UiPath nu a fost rezultatul prudenței, ci al curajului de a explora un domeniu necunoscut, într-un moment în care puțini credeau în potențialul automatizării robotizate. „Am reușit pentru că am riscat și pentru că am înțeles că viitorul aparține celor care știu să colaboreze cu tehnologia, nu să o evite”, a declarat el.
Viitorul muncii va depinde, în opinia sa, de modul în care angajații și companiile vor învăța să valorifice inteligența artificială în mod creativ. Iar inginerul de prompt — acel „traducător între om și algoritm” — ar putea deveni figura centrală a unei noi revoluții industriale digitale, în care inteligența și empatia se împletesc cu știința datelor și algoritmii.
Pentru România, mesajul este clar: a venit momentul ca tehnologia să nu mai fie doar un domeniu de export, ci o forță care redefinește modul în care lucrăm, inovăm și gândim.