Târgul de tehnologie IFA 2025 de la Berlin a demonstrat un lucru clar: inteligența artificială nu mai este doar în produse, ci și în marketing.
Aproape fiecare companie prezentă și-a promovat gadgeturile cu eticheta „AI”, indiferent dacă tehnologia implementată este cu adevărat inteligență artificială sau doar un set de algoritmi mai vechi.
Această inflație de termeni ridică o întrebare esențială pentru cumpărători: mai înseamnă ceva „AI” atunci când apare pe orice dispozitiv?
De la frigidere la aspiratoare, eticheta AI pare să fie absolut peste tot
Samsung, de exemplu, și-a prezentat la Berlin trei linii de produse cu branding AI: Bespoke AI pentru electrocasnice, Vision AI pentru divertisment și Galaxy AI pentru telefoane.
În teorie, promisiunea este uriașă. În practică însă, multe dintre funcții sunt doar optimizări de consum sau algoritmi de control, elemente care până acum câțiva ani nu ar fi fost niciodată numite „inteligență artificială”.
Situația nu se oprește aici. SwitchBot a venit cu rame foto digitale capabile să genereze imagini la cerere, Roborock cu mașini de tuns iarba „AI”, iar producători precum Hisense au introdus „agenți inteligenți” pentru gătit sau spălat rufe.
În realitate, unele funcții sunt limitate sau chiar inutile, cum este un asistent vocal ce recunoaște doar câteva comenzi standard, dar poartă eticheta „AI”.
Tendința riscă să dilueze termenul și să creeze confuzie. Dacă orice senzor sau algoritm devine brusc „AI”, atunci diferența dintre tehnologiile cu adevărat avansate, precum modelele generative de tip ChatGPT sau Google Gemini, și simplele optimizări software se estompează rapid.
Roborock a lansat mașinile de tuns iarba inteligențe la IFA Berlin 2025 / Foto: Playtech (Iulia Kelt)
Când merită cu adevărat să existe AI și când este doar marketing
Nu toate companiile folosesc însă termenul în mod superficial. Există și exemple pozitive: firma Lepro a prezentat un asistent vocal bazat pe un model de limbaj antrenat special pentru design de iluminat, capabil să recomande culori în funcție de activități. În astfel de cazuri, AI are un rol clar și aduce valoare reală utilizatorului.
Pentru consumatori, dilema devine evidentă: merită să plătești mai mult pentru produse etichetate „AI” dacă funcționalitatea nu este cu adevărat inteligentă?
În unele situații da, recunoașterea fețelor în camere de supraveghere sau analizarea automată a clipurilor video sunt avantaje practice. În altele însă, adăugarea de „AI” nu face decât să complice activități simple, precum pornirea aerului condiționat sau setarea unei mașini de spălat.
Concluzia? IFA 2025 a arătat că „AI” a devenit noul cuvânt-cheie obligatoriu pentru producători, dar nu toate produsele livrate pe piață justifică această etichetă. Pentru utilizatori, provocarea este să distingă între inovațiile reale și promisiunile de marketing.
Așadar, se poate spune că, într-o lume unde „totul este AI”, doar testele și recenziile independente pot separa gadgeturile care aduc un beneficiu real de cele care folosesc doar un termen la modă.
În cele ce urmează, te invităm să urmărești două clipuri realizate de Playtech la IFA Berlin 2025, unde vei observa exact cum inteligența artificială devina parte din absolut tot ceea ce înseamnă tehnologie.