Planurile gigantului tehnologic OpenAI ridică semne de întrebare majore privind viitorul energetic și impactul asupra mediului. Compania condusă de Sam Altman a anunțat o alianță strategică cu Nvidia pentru construirea unor centre de date dedicate inteligenței artificiale cu o capacitate totală de 10 gigawați – mai mult decât vârful de consum al unor țări întregi, precum Elveția sau Portugalia. Într-un scenariu extins, proiectele ar putea atinge chiar 17 gigawați, o cantitate de electricitate echivalentă cu necesarul combinat al New York-ului și San Diego.
Această dezvoltare marchează o etapă fără precedent în evoluția infrastructurii AI, dar și un potențial șoc pentru rețelele energetice și obiectivele globale de reducere a emisiilor de carbon.
Potrivit profesorului Fengqi You de la Universitatea Cornell, cei 10 gigawați promiși de noua colaborare depășesc cererea maximă de energie a Elveției sau Portugaliei. Iar dacă se adaugă și proiectele deja existente din cadrul inițiativei Stargate, asociată fostului președinte Donald Trump, totalul ar putea ajunge la 17 gigawați – cât ar fi nevoie pentru a alimenta simultan ambele țări.
OpenAI și Oracle operează deja un uriaș centru de date în Abilene, Texas, capabil să furnizeze electricitate echivalentă cu necesarul a jumătate de milion de locuințe. Alte cinci proiecte similare sunt planificate în Statele Unite, cu o putere estimată de șapte gigawați, echivalentă cu consumul San Diego în timpul valului de căldură de anul trecut.
Acest ritm accelerat de extindere evidențiază creșterea exponențială a nevoii de putere de calcul, într-un moment în care întreaga industrie IT este criticată pentru impactul său tot mai mare asupra mediului.
Riscuri pentru rețelele energetice și pentru climă
Specialiștii avertizează că, până în 2030, infrastructura AI ar putea ajunge să reprezinte 10-12% din consumul global de electricitate. Andrew Chien, profesor de informatică la Universitatea din Chicago, consideră că ne apropiem de „momente esențiale” în modul în care societatea trebuie să regândească relația cu tehnologia.
Centrele de date, esențiale pentru dezvoltarea și funcționarea inteligenței artificiale, nu doar că cer cantități uriașe de energie, dar exercită și o presiune suplimentară asupra resurselor de apă, necesare pentru răcirea echipamentelor. În lipsa unei tranziții rapide către surse regenerabile sau chiar către energie nucleară – opțiune care ar necesita ani de aprobare și construcție – creșterea emisiilor de dioxid de carbon pare inevitabilă.
Deja marile companii IT recunosc că sunt departe de obiectivele proprii privind neutralitatea carbonului. În timp ce investițiile de zeci de miliarde de dolari continuă, amprenta de carbon a industriei se lărgește, punând în pericol eforturile globale de combatere a schimbărilor climatice.
Ambiții economice versus responsabilitate ecologică
Pentru liderii din domeniu, justificarea este clară: „Totul începe cu puterea de calcul”, a declarat Sam Altman, subliniind că infrastructura AI va deveni „baza economiei viitorului”. Parteneriatul cu Nvidia, care va investi până la 100 de miliarde de dolari, este văzut ca o cheie pentru progrese tehnologice majore și pentru democratizarea accesului la inteligență artificială la scară globală.
Dar entuziasmul economic se lovește de o realitate incomodă. Chiar dacă sursele regenerabile și modernizarea centralelor existente pot oferi o parte din soluție, experții avertizează că, în ritmul actual, promisiunile de „centre de date verzi” riscă să rămână simple slogane. „Ne-au spus că aceste centre vor fi curate și ecologice, dar în fața expansiunii AI nu cred că pot fi”, a spus Chien. „Acum este momentul să îi tragem la răspundere.”
Proiectele uriașe ale OpenAI ilustrează tensiunea tot mai mare dintre ambițiile economice și imperativul de a proteja mediul. Dacă industria nu va găsi rapid soluții sustenabile, saltul tehnologic al inteligenței artificiale ar putea veni la pachet cu un cost climatic greu de suportat – un preț pe care omenirea nu își mai permite să îl ignore.