La mai bine de doi ani după lansarea ChatGPT, efectele inteligenței artificiale nu se mai resimt doar în felul în care scriem sau în industriile care o adoptă, ci și în modul în care ne exprimăm în vorbirea de zi cu zi. Un studiu recent realizat de cercetători de la Florida State University arată că anumite cuvinte și expresii asociate cu AI, intens folosite de modelele conversaționale, au început să fie preluate frecvent de oameni în limbajul spontan.
Echipa de la FSU, formată din lingviști, informaticieni și matematicieni, a analizat peste 22 de milioane de cuvinte din conversații nescriptate, în special din podcasturi pe teme de știință și tehnologie. Studiul lor, intitulat Model Misalignment and Language Change: Traces of AI-Associated Language in Unscripted Spoken English, este primul peer-reviewed care investighează impactul direct al modelelor de limbaj asupra vorbirii spontane.
Concluzia principală este că, după lansarea ChatGPT în 2022, s-a observat o creștere semnificativă a utilizării unor termeni precum „delve”, „intricate”, „surpass”, „boast”, „meticulous”, „strategically” sau „garner”. Aceste cuvinte, de obicei rezervate unui registru formal sau academic, apar acum tot mai des în limbajul colocvial. Cercetătorii subliniază că aproape trei sferturi dintre aceste „buzzwords” au crescut considerabil în frecvență, unele dublându-și prezența în vorbirea de zi cu zi.
Un exemplu relevant este cazul cuvântului „underscore”. După ce ChatGPT a popularizat folosirea lui, aparițiile în limbajul vorbit au crescut, în timp ce sinonime precum „accentuate” nu au înregistrat aceeași evoluție. Această discrepanță arată că nu este vorba doar despre o tendință generală, ci despre o influență directă a AI asupra felului în care oamenii aleg să se exprime.
Impactul social și etic al acestei schimbări lingvistice
Profesorul Tom Juzek, coordonatorul proiectului, atrage atenția că aceste schimbări ridică întrebări importante despre influența modelelor de limbaj asupra comportamentului uman. Dacă până acum AI era privită mai ales ca un instrument, acum se observă că ea poate modifica subtil chiar structura și dinamica limbajului uman.
Această constatare vine cu implicații etice majore. Dacă limbajul – cel mai puternic mijloc de comunicare al omenirii – începe să fie modelat de AI, atunci și eventualele biasuri sau greșeli de aliniere ale modelelor pot fi transferate, în timp, către utilizatori. În termeni simpli, nu doar că adoptăm cuvinte și expresii noi, dar există riscul să preluăm și anumite tipare de gândire sau preferințe lingvistice pe care algoritmii le promovează.
Cercetătorii notează că fenomenul seamănă cu modul în care revoluțiile tehnologice trecute au influențat vocabularul. Totuși, ceea ce diferențiază AI este rapiditatea cu care schimbările apar și amploarea lor. În doar câțiva ani, anumite cuvinte au intrat masiv în circulația orală, o viteză rar întâlnită în istoria evoluției lingvistice.
Ce urmează pentru limbajul uman în era AI
Rezultatele studiului au fost deja acceptate pentru prezentare la Conferința privind AI, Etică și Societate (AIES), care va avea loc în octombrie. Ele se adaugă unor cercetări anterioare ale aceleiași echipe, care arătau că AI a schimbat deja structura și stilul scrierii științifice.
Pentru viitor, rămâne o întrebare deschisă: AI amplifică doar tendințe lingvistice preexistente sau le generează de la zero? Dacă prima variantă ar fi adevărată, atunci modelele conversaționale nu fac decât să accelereze procese firești. Dacă a doua ipoteză se confirmă, atunci am fi martorii unei schimbări fără precedent, în care tehnologia modelează activ limbajul uman.
Indiferent de răspuns, cercetătorii subliniază importanța monitorizării acestui fenomen. Felul în care vorbim definește nu doar comunicarea, ci și identitatea culturală și socială. Într-o lume în care tot mai mulți oameni folosesc zilnic chatboți precum ChatGPT, felul în care aceștia influențează limbajul nu mai poate fi privit ca un simplu detaliu tehnic, ci ca o problemă cu impact global.
Concluzia studiului este clară: ChatGPT și modelele similare nu doar ne ajută să scriem mai repede sau să găsim informații, ci ne schimbă chiar modul în care vorbim. Dacă această transformare va fi benefică sau problematică depinde de felul în care vom învăța să gestionăm relația dintre om și inteligența artificială.