China a reușit în 2025 o premieră istorică: a intrat pentru prima dată în top 10 al Global Innovation Index (GII), devansând Germania – cea mai mare economie a Europei – care coboară acum pe locul 11. Clasamentul, realizat anual de Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale (WIPO) și Universitatea Cornell, evaluează peste 130 de economii pe baza a zeci de indicatori, de la investiții în cercetare și dezvoltare până la brevete, educație și infrastructură digitală.
Ascensiunea constantă a Chinei
Progresul Chinei nu s-a produs peste noapte. Țara a urcat treptat în clasament, investind masiv în cercetare, dezvoltare și educație tehnologică. În ultimul deceniu, Beijingul a alocat sume record pentru inteligență artificială, 5G, energie verde și semiconductori, domenii considerate esențiale pentru viitorul economic global. De asemenea, China conduce de câțiva ani topurile mondiale la numărul de brevete înregistrate și la publicarea de articole științifice, demonstrând o capacitate reală de a transforma investițiile în rezultate concrete, conform CNN.
Specialiștii remarcă faptul că inovația chineză nu se limitează doar la sectorul public. Marile companii private de tehnologie, precum Huawei, Tencent și BYD, au contribuit decisiv la avans, dezvoltând produse și soluții competitive la nivel internațional. Astfel, intrarea în top 10 al GII este văzută ca o confirmare a unei strategii naționale pe termen lung, menită să facă din China un pol global de inovație.
Germania pierde teren, dar rămâne puternică
Coborârea Germaniei pe locul 11 marchează o schimbare de etapă pentru cea mai mare economie europeană, care ani la rând s-a menținut între primele zece țări inovatoare. Economiștii pun această scădere pe seama încetinirii economice, a costurilor ridicate cu energia și a ritmului mai lent de digitalizare. Totuși, experții GII, precum co-editorul Sacha Wunsch-Vincent, subliniază că Germania nu ar trebui să fie alarmată: baza industrială rămâne solidă, iar ecosistemul de cercetare este unul dintre cele mai performante din lume.
Berlinul continuă să fie un lider european în domenii precum ingineria avansată, industria auto și energia regenerabilă. Provocarea majoră este adaptarea rapidă la noile tehnologii și atragerea de talente în contextul unei piețe globale tot mai competitive. Analiștii recomandă investiții suplimentare în infrastructură digitală și stimularea startup-urilor pentru a readuce Germania în fruntea clasamentului.
Implicații pentru economia globală
Schimbarea de poziții dintre China și Germania reflectă o redistribuire a centrelor de inovație la nivel mondial. Asia își consolidează astfel statutul de motor al progresului tehnologic, cu China, Coreea de Sud, Singapore și Japonia în primele rânduri. Pentru Europa, mesajul este clar: competiția se intensifică, iar menținerea influenței în domenii de vârf depinde de politici coerente și investiții susținute.
Intrarea Chinei în top 10 GII nu este doar un indicator statistic, ci un semnal că balanța puterii economice și tehnologice se înclină tot mai mult către Est. În același timp, rămâne de văzut cum vor răspunde economiile occidentale, inclusiv Germania, pentru a-și păstra relevanța și a stimula propriile ecosisteme de inovare într-o lume în continuă schimbare.