Inteligența artificială devine noul front al competiției militare globale, iar China pare hotărâtă să-și revendice un rol de lider în acest domeniu. Sub umbrela gigantului tehnologic DeepSeek, Beijingul își dezvoltă o infrastructură digitală capabilă să transforme complet modul în care se desfășoară războiul modern. În spatele unei aparente neutralități tehnologice, se conturează o strategie clară: înlocuirea dependenței de tehnologia occidentală cu un ecosistem militar alimentat de IA locală.
Analizele Reuters arată că Armata Populară de Eliberare (PLA) folosește deja modele DeepSeek pentru recunoaștere automată a țintelor, luarea rapidă a deciziilor tactice și coordonarea unor sisteme autonome de luptă. De la câini roboți la drone care gândesc singure, China experimentează intens o nouă generație de arme inteligente – o combinație între inovație, control algoritmic și ambiție geopolitică.
DeepSeek, creierul digital al războiului viitorului
În februarie 2025, compania de stat Norinco, una dintre cele mai importante din industria de apărare chineză, a prezentat vehiculul militar autonom P60, capabil să opereze la 50 km/h fără intervenție umană. Acesta este alimentat de inteligența artificială DeepSeek – considerată „bijuteria coroanei” în sectorul tehnologic chinez.
Proiectul P60 nu este un experiment izolat, ci parte dintr-un efort strategic mai amplu. Sute de brevete și documente oficiale consultate de Reuters dezvăluie o mobilizare sistematică a Beijingului pentru a integra IA în toate aspectele apărării. De la recunoaștere satelitară la planificare militară și simulări de luptă, China încearcă să creeze un sistem integrat care poate evalua mii de scenarii în doar câteva secunde.
Cercetătorii de la Universitatea Tehnologică Xi’an au declarat că algoritmii DeepSeek pot analiza 10.000 de scenarii de luptă în 48 de secunde, comparativ cu cele 48 de ore necesare unei echipe de strategi militari umani. Dacă aceste date se confirmă, avantajul operațional ar putea fi uriaș – o armată care gândește mai repede decât poate reacționa adversarul.
Beijingul justifică investițiile prin nevoia de a atinge „suveranitatea algoritmică” – un concept care urmărește independența totală față de tehnologiile occidentale. În paralel, SUA și aliații săi accelerează propriile programe de drone autonome, creând o nouă formă de competiție: războiul dintre inteligențele artificiale.
Drone, câini roboți și sisteme care pot acționa fără om
Cele mai recente licitații ale armatei chineze sugerează o transformare rapidă a echipamentelor de teren. În noiembrie 2024, PLA a lansat o cerere pentru achiziția de câini roboți cu inteligență artificială, capabili să exploreze terenul, să identifice amenințări și chiar să neutralizeze dispozitive explozive. Imaginile difuzate de presa de stat arată deja unități robotice Unitree în exerciții tactice, dotate cu arme automate și sisteme de recunoaștere vizuală.
În paralel, cercetătorii de la Universitatea Beihang și alte institute militare lucrează la roiuri autonome de drone care pot urmări ținte, comunica între ele și decide formarea de atac fără intervenție umană directă. Aceste sisteme folosesc modele DeepSeek pentru analiză rapidă a mișcărilor aeriene și recunoașterea țintelor „joase și lente” – categorie ce include dronele ușoare sau avioanele de mici dimensiuni.
Folosind un amestec de senzori, algoritmi și procesare distribuită, aceste roiuri pot reacționa aproape instantaneu la modificările de pe câmpul de luptă. Deși liderii militari chinezi afirmă că „controlul uman va fi păstrat”, ritmul de automatizare ridică semne de întrebare. Odată ce IA va putea lua decizii letale fără aprobare umană, granița etică dintre mașină și soldat va fi ireversibil depășită.
De la cipuri americane la hardware chinezesc: cursa pentru autonomie tehnologică
În ciuda sancțiunilor impuse de Washington, documentele analizate de Reuters arată că armata chineză folosește încă cipuri Nvidia A100 și H100, interzise exportului către China încă din 2022. Unele institute de cercetare au raportat utilizarea acestor procesoare în proiecte de detecție a țintelor și simulări militare.
Totuși, presiunea politică și economică determină Beijingul să accelereze tranziția către soluții interne. Cipurile Ascend produse de Huawei sunt deja utilizate în tot mai multe proiecte, de la recunoaștere satelitară până la controlul dronelor autonome. Companii precum Landship Information Technology sau Shanxi 100 Trust susțin că au dezvoltat sisteme complet bazate pe hardware fabricat în China.
Deși Huawei nu a comentat oficial, analiștii consideră că acest proces marchează un moment de cotitură: China își construiește propria arhitectură de război digital, independentă de tehnologiile occidentale. Această „autarhie algoritmică” nu înseamnă izolare, ci consolidarea capacităților strategice într-un context geopolitic tensionat.
În același timp, Statele Unite avertizează că DeepSeek și alte companii chineze „oferă sprijin activ operațiunilor militare și de informații” ale Beijingului. Oficialii de la Washington susțin că vor continua să restricționeze accesul Chinei la tehnologiile americane de vârf, în timp ce își întăresc alianțele pentru a proteja propriile progrese în IA.
O nouă eră a conflictelor: algoritmi în loc de generali
Ceea ce se conturează astăzi între SUA și China nu mai este doar o competiție economică sau tehnologică, ci o cursă pentru supremația în inteligență artificială militară. Beijingul experimentează arme autonome, algoritmi strategici și sisteme capabile să simuleze mii de scenarii de luptă în timp real.
Pe termen scurt, aceste progrese pot schimba complet echilibrul de putere în Asia, dar și în lume. Pe termen lung, ele deschid o dilemă etică: ce se întâmplă când decizia de a ucide nu mai aparține unui om, ci unui algoritm antrenat să optimizeze victoria?
China pare hotărâtă să nu repete greșelile trecutului și să nu mai depindă de tehnologia occidentală. Cu DeepSeek ca simbol al noii ere, Beijingul își construiește armata viitorului — una condusă de date, algoritmi și roboți, nu de generali din carne și oase.