În ultimele decenii, cercetările asupra comunicării la animale au arătat o complexitate mult mai mare decât se credea anterior, iar noua tehnologie ajută chiar și mai mult decât atât.
De la bonobo și cimpanzei până la balene și păsări, tot mai multe studii sugerează că unele specii folosesc forme de „gramatică” și combină sunete într-un mod care amintește de limbajul uman.
Acum, odată cu progresele în inteligența artificială, apare întrebarea: vom putea, în viitor, să purtăm adevărate conversații cu alte specii?
Maimuțele bonobo, cimpanzeii și păsările, dovezi ale comunicării complexe
În pădurile din Republica Democrată Congo, cercetătoarea Mélissa Berthet a documentat modul în care bonobo îmbină diferite tipuri de apeluri pentru a transmite mesaje elaborate, scrie revista Nature.
De exemplu, un țipăt ce înseamnă „hai să facem asta” era combinat cu un mormăit echivalent cu „uită-te la mine”, rezultând o expresie care transmitea ideea de colaborare.
În alte cazuri, apelurile aveau rol de a calma tensiuni sociale, sugerând intenția de a menține armonia în grup.
Fenomenul, numit „compoziționalitate”, a fost observat și la păsările Parus minor, unde ordinea sunetelor determina comportamente diferite.
La cimpanzei, experimentele cu prădători falși au arătat că aceștia combină apeluri de alarmă și chemare într-un mesaj colectiv ce mobilizează grupul împotriva unui pericol.
Descoperirile pun sub semnul întrebării ideea că doar oamenii ar fi capabili să construiască expresii cu sens nou prin îmbinarea unor elemente de bază.
Inteligența artificială, instrument pentru descifrarea „limbajului” balenelor și păsărilor
Organizații precum Earth Species Project sau Project CETI utilizează AI pentru a analiza și interpreta sunetele produse de animale.
În cazul cașaloților din apele Insulei Dominica, s-a descoperit că aceștia folosesc „codas”, serii de clicuri cu ritm și tempo variabile, ce funcționează ca un fel de alfabet fonetic.
Modelele generative de AI pot reproduce aceste secvențe, deschizând, astfel, posibilitatea de a înțelege semnificațiile lor și, pe termen lung, de a răspunde prin sunete similare.
Totuși, chiar dacă multe animale demonstrează caracteristici avansate de comunicare, rămân diferențe esențiale față de limbajul uman.
Concepte precum „deplasarea” (referirea la evenimente din trecut sau viitor), „productivitatea” (crearea de mesaje noi, inedite) și „dualitatea” (formarea mesajelor complexe din unități mai mici) nu au fost identificate clar la alte specii.
În plus, aspecte precum folosirea regulilor gramaticale sau a recursivității (inserarea de fraze în fraze) rămân domenii în care oamenii par unici.
Cu toate că inteligența artificială accelerează înțelegerea comunicării non-umane și dezvăluie niveluri neașteptate de complexitate, încă nu există dovezi clare că animalele folosesc un limbaj la fel de flexibil și simbolic precum cel uman.
Totuși, fiecare nouă descoperire apropie știința de un viitor în care dialogul dintre specii ar putea deveni posibil, schimbând radical relația dintre oameni și lumea animală.
Evident, această tehnologie ar putea fi folosită, în viitor, în cazul în care funcționează, și pentru pisici, câini și alte animale pe care le țin oamenii în gospodăriile lor.