Inteligența artificială este promovată drept o soluție care simplifică munca și optimizează procesele, însă realitatea arată și un efect secundar mai puțin discutat: așa-numitul „workslop”.
Potrivit unui studiu publicat recent în Harvard Business Review, termenul descrie avalanșa de conținut generat de AI, de la rapoarte și memorii, până la e-mailuri și prezentări, care ajunge să fie mai degrabă un obstacol decât un sprijin.
Fenomenul evidențiază o problemă tot mai vizibilă în mediul profesional: nu tot ce produce AI aduce valoare.
Dimpotrivă, materialele de calitate scăzută satură fluxurile de lucru și cresc presiunea asupra angajaților, care trebuie să petreacă timp filtrând, corectând sau ignorând aceste informații.
„Workslop” sau când AI-ul produce mai mult haos decât eficiență
Conceptul de „workslop” a fost introdus de cercetători pentru a desemna exact această categorie de conținut inutil sau slab calitativ, rezultat din utilizarea automată a instrumentelor de AI.
În loc să degreveze angajații de sarcini repetitive, algoritmii produc documente care rareori sunt utile în forma lor inițială, scrie Axios.
Problema principală nu este existența acestor instrumente, ci modul în care sunt folosite. Mulți profesioniști se confruntă cu situația de a fi copleșiți de cantitatea de texte generate, care nu fac decât să adauge muncă suplimentară.
De exemplu, un raport automatizat poate necesita revizuiri îndelungate pentru a fi lizibil sau relevant, ceea ce reduce productivitatea în loc să o crească.
Această situație reconfigurează dinamica birourilor moderne: în loc să scurteze procesele de lucru, AI-ul creează noi etape de verificare și selecție a informației. Practic, angajații ajung să facă muncă de „curățare” digitală, pentru a separa conținutul util de cel nefolositor.
Lipsa competențelor în AI adâncește problema
Un alt factor semnificativ este decalajul de învățare. Potrivit unui raport LinkedIn publicat la sfârșitul lui august 2025, majoritatea profesioniștilor consideră că însușirea competențelor necesare pentru a lucra eficient cu AI seamănă cu asumarea unui al doilea loc de muncă.
Cu alte cuvinte, adaptarea la noile instrumente solicită un efort considerabil, într-un ritm mai rapid decât cel al învățării tradiționale.
Această dificultate nu îi afectează doar pe angajați, ci și pe investitori. Neîncrederea în capacitatea organizațiilor de a utiliza eficient AI-ul ridică semne de întrebare cu privire la promisiunile inițiale legate de creșterea productivității.
În loc de un salt major în eficiență, multe companii se confruntă cu întârzieri, confuzie și presiune suplimentară asupra resurselor umane.
Astfel, în loc să devină un aliat de încredere, inteligența artificială riscă să fie percepută ca o povară, cel puțin până când angajații vor dezvolta abilitățile necesare pentru a o integra în mod strategic.
Studiul subliniază un paradox al epocii digitale: AI-ul este simultan sursă de inovație și de frustrare. „Workslop”-ul arată că simpla generare de conținut nu garantează valoare, iar adevăratul progres depinde de modul în care organizațiile și angajații reușesc să gestioneze aceste instrumente.
În lipsa unei înțelegeri clare și a unei utilizări responsabile, inteligența artificială poate sabota productivitatea pe care a promis inițial să o crească.