China este adesea asociată cu „Marele Firewall” și cu instrumentele sofisticate de monitorizare a internetului, însă recentele scurgeri de documente interne demonstrează că modul în care funcționează companiile tehnologice chineze seamănă mai mult cu cel al firmelor occidentale decât s-ar putea crede.
Două scurgeri de informație majore, provenind de la firme mai puțin cunoscute, Geedge Networks și GoLaxy, oferă o privire detaliată asupra industriei supravegherii și propagandei digitale din China.
Scurtă incursiune în industria digitală chineză
Documentele scurse de la Geedge Networks arată cum compania comercializează și exportă instrumente de cenzură digitală către cel puțin patru țări, printre care Kazahstan, Pakistan, Etiopia și Myanmar.
În detaliu, fișierele dezvăluie capacitatea firmei de a monitoriza, intercepta și chiar manipula traficul de internet, ceea ce cercetătorii au descris drept „autoritarism digital ca serviciu”.
Interesant este că modul de funcționare al Geedge nu diferă fundamental de cel al firmelor occidentale de supraveghere: compania colaborează cu instituții academice, își ajustează strategia de business pentru clienți diferiți și folosește infrastructură restantă de la concurenți.
În Pakistan, de exemplu, Geedge a înlocuit echipamente furnizate anterior de compania canadiană Sandvine.
Pe de altă parte, GoLaxy utilizează inteligența artificială pentru a analiza rețelele sociale și a crea materiale de propagandă.
Compania colectează date deschise de pe platforme sociale, cartografiază relațiile dintre politicieni și organizații media și generează mesaje țintite prin profiluri sintetice.
Printre clienții principali se numără Partidul Comunist Chinez, guvernul și armata chineză, iar documentele scurse arată cum tehnologia companiei se concentrează pe probleme geopolitice precum Taiwan, Hong Kong sau alegerile din SUA, scrie WIRED.
Paralele cu firmele occidentale
Ambele companii mențin legături strânse cu Academia Chineză de Științe (CAS) și vizează agenții guvernamentale la nivel provincial, care au probleme specifice și bugete dedicate pentru instrumente de supraveghere și propagandă.
Experiența cercetătorilor arată că industria chineză de supraveghere este ghidată la fel de mult de logica economică precum de ideologie politică.
Companii occidentale de profil au urmat un traseu similar: au început ca proiecte academice și au crescut prin contracte guvernamentale, însă diferența majoră este lipsa transparenței din China.
Scurgerile arată că, deși Marele Firewall și propaganda chineză par rezultatul unui plan centralizat, realitatea este mai complexă.
Finanțarea, întreținerea și marketingul acestor instrumente urmează logica pieței, dar clienții sunt guverne, iar produsele pot influența societăți întregi.
Astfel, industria supravegherii și propagandei din China se dezvoltă într-un echilibru delicat între interese economice și obiective politice, într-un mod surprinzător de similar cu modul în care operează firmele tehnologice din Vest.