Suspendarea conturilor lui Trump a venit în contextul evenimentelor din 6 ianuarie 2021, când susținătorii săi au luat cu asalt Capitolul. La acea vreme, platformele sociale au considerat că postările președintelui în exercițiu riscau să alimenteze violențele. Totuși, în anii care au urmat, poziția acestor companii față de Trump și de susținătorii săi a devenit vizibil mai flexibilă, scrie CNN.
Conform documentelor din instanță, cea mai mare parte a sumei – 22 de milioane de dolari – va fi direcționată către organizația nonprofit Trust for the National Mall, care sprijină proiecte de restaurare și construcții legate de Casa Albă, inclusiv amenajarea State Ballroom. Restul de 2,5 milioane de dolari va fi împărțit între alți reclamanți, precum American Conservative Union.
Într-o postare pe rețeaua sa, Truth Social, Trump a celebrat rezultatul, afirmând că „această victorie uriașă dovedește că cenzura Big Tech are consecințe”. Reacția lui vine în linie cu discursul său constant despre restricțiile impuse de marile platforme tehnologice, pe care le-a acuzat în repetate rânduri că limitează libertatea de exprimare a conservatorilor.
YouTube nu a oferit un comentariu direct privind înțelegerea, dar a direcționat jurnaliștii către documentele oficiale depuse în instanță. Astfel, compania a ales să închidă discret unul dintre cele mai vizibile litigii de pe agenda sa juridică.
Cum au procedat și celelalte companii big tech
YouTube este ultima dintre cele trei mari platforme care alege să încheie conflictul juridic cu Donald Trump. În ianuarie 2025, Meta a acceptat o înțelegere estimată la 25 de milioane de dolari, în timp ce X (fosta Twitter) a plătit aproximativ 10 milioane de dolari, potrivit New York Times.
În momentul suspendării, companiile au susținut că postările lui Trump despre revolta de la Capitoliu prezentau un risc iminent de a genera noi violențe. Mulți juriști au subliniat atunci că asemenea procese aveau șanse reduse, întrucât platformele private își pot stabili propriile reguli de funcționare. Totuși, în ciuda acestui context, toate cele trei giganți au preferat să ajungă la un compromis financiar.
Aceste acorduri reflectă și o schimbare de ton față de perioada imediat următoare mandatului lui Trump. După ce Elon Musk a preluat Twitter în 2022, contul fostului președinte a fost repus în funcțiune. Ulterior, Meta și YouTube i-au redat și ele accesul, în prima parte a anului 2023. De atunci, platformele au relaxat semnificativ politicile de moderare a conținutului, un gest perceput de mulți ca o concesie făcută electoratului conservator.
Consecințele politice și tehnologice ale acordului
Decizia YouTube nu este doar un act juridic, ci și unul cu implicații politice și de imagine. Prin acest acord, compania transmite că dorește să închidă un capitol sensibil și să evite prelungirea unui conflict care risca să alimenteze și mai mult polarizarea publicului. În același timp, Trump obține muniție politică pentru campaniile sale, prezentând înțelegerea drept o „victorie” asupra Big Tech.
Mai mult, contextul politic american influențează și strategiile companiilor. Relația dintre giganții tehnologici și administrația Trump a cunoscut o schimbare vizibilă, iar revenirea conservatorilor la putere a determinat o ajustare a politicilor interne privind conținutul. Reinstalarea conturilor suspendate și relaxarea regulilor privind dezinformarea electorală sunt doar câteva dintre semnalele acestei orientări.
Pentru publicul larg, aceste evoluții ridică întrebări despre echilibrul dintre libertatea de exprimare și responsabilitatea platformelor de a preveni incitarea la ură sau violență. Deși acordurile financiare încheiate cu Trump aduc liniște juridică pentru companii, ele nu rezolvă dilemele fundamentale ale rețelelor sociale în era digitală.
În final, înțelegerea dintre YouTube și Donald Trump marchează închiderea unei serii de litigii istorice, dar lasă deschise dezbaterile despre rolul tehnologiei în viața politică. Pentru fostul președinte, este o nouă ocazie de a-și consolida mesajul despre „cenzura Big Tech”, iar pentru platforme, o încercare de a evita conflictele directe cu un public tot mai vocal și tot mai divizat.