2025 a fost anul în care industria tehnologiei de consum a încercat să-și reinventeze „obiectele de zi cu zi” fără să schimbe, de fapt, esența lor. Unele idei au venit ca o evoluție firească, altele au părut mai degrabă un pariu pe curiozitatea publicului. Dincolo de lansări și promisiuni, rămâne o concluzie simplă: tehnologia a intrat într-o etapă în care diferența o fac detaliile, iar detaliile costă.
Pe parcursul anului, două tendințe au dominat discuția. Prima a fost obsesia pentru subțirime, în special în zona smartphone-urilor. A doua a fost inteligența artificială, care a ajuns să fie împinsă în tot mai multe produse, cu rezultate de la „surprinzător de utile” până la „de ce există asta?”.
Smartphone-urile ultrasubțiri, o modă care vrea să devină standard
Când o piață ajunge la maturitate, e tot mai greu să vinzi „revoluții” reale. În 2025, producătorii de telefoane au găsit un câmp de luptă ușor de înțeles pentru oricine: grosimea. Dacă e mai subțire, pare automat mai nou, mai elegant, mai avansat. Iar în imagini, diferența se vede imediat, ceea ce contează enorm într-o lume în care primul contact cu un gadget e, de cele mai multe ori, un clip scurt sau o fotografie.
La capitolul demonstrații de forță, au apărut modele precum Tecno Spark Slim (în jurul a 5,75 mm) și ideea de Galaxy S25 Edge (aproximativ 5,8 mm), prezentate ca semnale că subțirimea nu mai e doar un exercițiu de design, ci o direcție comercială. Totuși, întrebarea reală nu este „cât de subțire poate fi”, ci „cât de subțire poate fi fără să devină o listă de sacrificii”: baterie mai mică, cameră mai modestă, încălzire mai greu de controlat, rezistență structurală discutabilă.
În această cursă a intrat și Apple, cu iPhone 17 și un iPhone Air ultra-subțire, care, tocmai prin nume, sugerează ideea de „ușor” și „fin”. Materialul-sursă subliniază însă exact nervul acestei strategii: un telefon subțire poate să arate spectaculos, dar dacă autonomia și camera suferă prea mult, entuziasmul se poate transforma rapid în frustrare. În paralel, Motorola a încercat să ducă conceptul spre zona mai accesibilă cu Edge 70, semn că trendul nu se vrea exclusivist.
2025, anul în care AI a prins contur, dar și anul în care s-a făcut de râs
Inteligența artificială a fost pretutindeni în 2025, dar nu într-un mod uniform. În unele produse, apare discret, ca un set de sugestii sau automatizări care economisesc timp. În altele, a fost „fața” produsului, vândută ca un înlocuitor al smartphone-ului sau ca începutul unei noi ere. Diferența dintre cele două abordări a dat și diferența dintre reușite și eșecuri.
Un exemplu de integrare prudentă este zona de electrocasnice premium, unde AI-ul promite o experiență mai ușoară și mai personalizată. În material este menționat Thermomix TM7, care folosește această promisiune ca să ducă mai departe ideea de „gătit asistat”, fără să pretindă că îți schimbă radical viața. În astfel de cazuri, AI-ul poate fi util tocmai pentru că are un rol clar și limitat.
Pe de altă parte, 2025 a rămas și cu un eșec sonor: Humane AI Pin, un dispozitiv purtabil gândit ca „centru” al inteligenței artificiale, care trebuia să proiecteze o interfață și să facă sarcini de bază. Planul suna ca un manifest pentru o lume post-smartphone, dar realitatea a fost mult mai dură, iar proiectul a fost considerat un fiasco, chiar dacă povestea continuă prin achiziția companiei de către HP, conform sursei.
În același timp, ideea post-smartphone nu a dispărut. Dimpotrivă, capătă o aură și mai mare când intră în scenă nume ca Jonathan Ive și OpenAI, care lucrează la un produs misterios, fără ecran, controlat vocal, programat să apară în 2026. E genul de proiect care poate ieși fie „următorul mare lucru”, fie o lecție despre cât de greu e să înlocuiești un obiect atât de central precum telefonul.
Robotica „de acasă” și gadgeturile inteligente intră în etapa de realitate imperfectă
Un alt semn că AI-ul începe să iasă din zona de promisiuni este explozia de roboți pentru uz casnic. Materialul subliniază că piața e invadată de modele, în special din China, dar și cu competiție americană. Promisiunea este simplă și seducătoare: să te scape de gătit, de împăturit rufe, de curățenie. Practic, o listă de corvezi pe care oamenii le-ar externaliza instant, dacă ar putea.
Doar că, în 2025, aceste produse trăiesc încă într-o zonă ciudată: sunt suficient de avansate încât să impresioneze în demo-uri, dar suficient de stângace încât să provoace clipuri amuzante pe rețelele sociale. Sursa compară rezultatele cu un umor involuntar, mai aproape de gaguri decât de science-fiction serios. Totuși, tocmai această „imperfecțiune vizibilă” e semnul unei etape: când tehnologia ajunge în case, nu mai poți ascunde problemele în prezentări.
Dacă 2024 a fost despre „vedeți ce urmează”, 2025 pare să fi fost despre „uite, acum chiar se vinde, chiar se testează, chiar se lovește de realitate”. Iar 2026 este prezentat ca anul în care această zonă ar putea prinde avânt, tocmai fiindcă producătorii vor avea date și feedback real, nu doar ambiții.
PC-ul între reinvenție și anxietate: gaming portabil, cloud și criza memoriei
În 2025, PC-ul a părut prins între două energii opuse. Pe de o parte, se reinventează prin gaming și portabilitate. Pe de altă parte, se teme de costuri, de componente și de un viitor complicat de cerințele AI. Materialul descrie o revoluție alimentată de laptopuri de gaming mai elegante și mai ușoare, dar și de console PC portabile care cresc încet, împingând ideea că jocurile nu mai aparțin strict unui singur ecran.
În această poveste, apar nume familiare, dar și o surpriză: Xbox încearcă să convingă publicul că nu mai este doar o consolă de acasă, ci o filozofie care trăiește pe toate dispozitivele. În material este menționată o consolă portabilă cu branding Xbox realizată în parteneriat (ROG Xbox Ally X), împreună cu direcția de a îmbina biblioteci și ecosisteme, astfel încât să poți trece de la un dispozitiv la altul fără să simți că ai schimbat „platforma”.
În paralel, cloud gamingul împinge aceeași idee de flexibilitate, iar zvonurile despre o eventuală „consolă-PC” pentru living arată cum se estompează granițele clasice. Iar ca și cum n-ar fi fost destul, apare menționată și o nouă încercare de tip Steam Machine, prezentată ca mai puternică, mai eficientă și capabilă să funcționeze atât ca PC, cât și ca consolă la televizor, ceea ce sugerează că 2026 ar putea fi un an al formatelor hibride.
Peste toate acestea vine însă „valul” mai puțin sexy: criza memoriei RAM și a stocării, alimentată de cererea uriașă de infrastructură pentru AI. Sursa explică limpede că presiunea pe producători precum Samsung, SK Hynix și Micron împinge prețurile în sus, iar efectul ajunge în lanț: configurații mai slabe, prețuri mai mari sau marje tăiate. Iar dacă această criză se întinde până în 2027, cum sugerează materialul, atunci multe dintre „inovațiile” PC-ului vor fi umbrite de o realitate simplă: devine mai scump să rămâi la zi.
Windows 10 pe prelungiri și ochelarii inteligenți: două semne ale unei tranziții incomode
În mod normal, „sfârșitul suportului” pentru un sistem de operare Windows 10 e o știre tehnică. În 2025, a devenit o problemă socială și chiar ecologică, pentru că miza este uriașă: sute de milioane de PC-uri ar putea rămâne fără actualizări, deci mai vulnerabile, deși sunt perfect funcționale. Materialul menționează reacția societății civile din Franța, cu o petiție care cere evitarea unui val de învechire planificată.
Microsoft a oferit un compromis: un an de suport suplimentar pentru Windows 10, cu condiții, ceea ce împinge termenul până în octombrie 2026 pentru o parte dintre utilizatori. E o amânare care ajută, dar nu rezolvă dilema de fond: ce faci cu hardware-ul care nu poate trece ușor la Windows 11 și ce costuri sociale apar când „siguranța digitală” devine legată de un upgrade forțat.
În același timp, dacă te uiți la gadgeturile care au umplut târgurile și anunțurile din 2025, pare că „era post-smartphone” se pregătește din altă direcție: ochelarii inteligenți și căștile XR. De la show-urile mari până la Kickstarter, conceptul a fost peste tot. Materialul trece rapid peste o actualizare considerată mai degrabă banală a Vision Pro și pune accentul pe câteva repere: Galaxy XR (colaborare Samsung, Google, Qualcomm), proiectul Aura al Google cu integrare Gemini, dar mai ales Meta.
Meta este prezentată drept actorul care împinge cel mai mult acest domeniu, cu ochelari inteligenți care includ un display integrat (Meta Ray-Ban Display) și o brățară (Meta Neural Band) pentru control. E o combinație care sună ca un pas spre o interfață „mai naturală”, fără gesturi teatrale și fără scos telefonul din buzunar. Iar în fundal apar și zvonuri despre ochelari Apple Glasses pentru 2026 sau 2027, ceea ce sugerează că următorii ani ar putea aduce, în sfârșit, un produs purtabil care să nu fie doar gadget, ci rutină.
Un an de tranziție, nu de „revoluție”
În final, bilanțul lui 2025 arată o industrie care a încercat să-și recâștige „magia” în două feluri: prin lucruri care se văd imediat (telefoane mai subțiri, designuri mai îndrăznețe, gadgeturi purtabile tot mai ambițioase) și prin lucruri care se simt abia după câteva zile de utilizare (funcții AI, automatizări, ecosisteme care promit continuitate între ecrane). Doar că cele două direcții nu merg întotdeauna mână în mână. Un telefon poate fi spectaculos de fin, dar să te oblige la încărcător înainte de cină. Un produs „AI-first” poate părea viitorul la prezentare și să devină o glumă când ajunge pe stradă. Iar un PC care se reinventează pentru gaming portabil poate fi tras înapoi de realitatea prețurilor și a componentelor.
Poate cel mai important lucru pe care îl lasă în urmă 2025 este senzația de tranziție. Nu suntem încă într-o lume post-smartphone, dar nu mai suntem nici în epoca în care telefonul era singurul centru al universului digital. Nu s-a încheiat războiul consolelor, dar granițele dintre consolă, PC și cloud se dizolvă. Windows 10 nu a murit brusc, însă discuția despre „cât de repede devine vechi un computer perfect funcțional” a ajuns în sfârșit în mainstream. Iar AI-ul, cu bune și rele, începe să dicteze nu doar funcții, ci și prețuri, priorități și lanțuri de producție.
Dacă 2026 va fi anul unei revoluții sau doar al unei rafinări, depinde de cât de repede vor învăța companiile lecția simplă a lui 2025: oamenii nu mai cumpără promisiuni. Cumpără produse care rezolvă probleme reale, fără să ceară în schimb prea multe compromisuri.