Președintele american Donald Trump a stârnit o nouă controversă politică și corporatistă după ce a cerut, public, concedierea Lisei Monaco, președinta diviziei de Afaceri Globale a Microsoft. Trump o acuză pe fosta oficială din administrațiile Obama și Biden că ar reprezenta „o amenințare la adresa securității naționale a SUA”, un mesaj care pune sub presiune atât conducerea companiei, cât și relațiile deja delicate dintre Casa Albă și marile companii de tehnologie.
Declarația, publicată pe rețeaua sa favorită, vine pe fondul tensiunilor dintre administrația Trump și giganții din industria IT, alimentând dezbateri despre limitele intervenției politice în deciziile interne ale unei corporații private.
Lisa Monaco nu este o necunoscută în politica americană. Fostă consilieră pentru securitate internă în administrația Obama și fost adjunct al procurorului general sub președintele Biden, Monaco a fost angajată de Microsoft în mai 2025 pentru a conduce strategia globală a companiei. Experiența sa solidă în justiție și securitate cibernetică a fost considerată un atu pentru un colos tehnologic implicat în numeroase contracte cu guvernul american.
Trump însă a numit-o „coruptă și complet deranjată de Trump”, susținând că legăturile sale cu fostele administrații ar fi incompatibile cu poziția actuală, mai ales având în vedere acordurile masive pe care Microsoft le are cu instituțiile federale. Într-un mesaj public, președintele a scris: „În opinia mea, Microsoft ar trebui să înceteze imediat colaborarea cu Lisa Monaco.” Microsoft a refuzat să comenteze.
Criticii văd în acest gest o încercare de a forța o companie privată să se alinieze la o agendă politică, o mișcare rar întâlnită chiar și într-un peisaj politic american obișnuit cu dispute acerbe.
Influența activistei Laura Loomer și conexiunile controversate
Surse din presa americană sugerează că reacția lui Trump ar fi fost alimentată de Laura Loomer, activistă de extremă dreapta cunoscută pentru campanii online virulente. În luna iulie, Loomer a criticat public angajarea Lisei Monaco, invocând – fără dovezi clare – legături între Microsoft, personal tehnic din China și proiecte sensibile ale Departamentului Apărării al SUA.
Vineri, Loomer și-a revendicat meritul pentru intervenția prezidențială, scriind pe platforma X că l-a „alertat” pe Trump în legătură cu această numire și întrebându-l public pe CEO-ul Microsoft, Satya Nadella, dacă va „compliance”. Tonul mesajului, considerat amenințător, amintește de cazuri anterioare în care oficiali conservatori au încercat să intimideze mass-media sau companii private pentru a obține schimbări de personal.
Deși Loomer nu deține nicio funcție oficială, episodul arată cât de mult pot influența vocile activiste deciziile și declarațiile Casei Albe, mai ales într-un climat politic dominat de rețelele sociale și de presiunea bazei electorale.
Reacții și implicații pentru industrie și democrație
Deocamdată, Microsoft păstrează tăcerea, dar cererea lui Trump amplifică o problemă mai largă: limitele dintre puterea executivă și independența companiilor private. Intervenția directă a președintelui într-o decizie de resurse umane ar putea fi interpretată ca o tentativă de a condiționa contracte federale de loialitatea politică a unei corporații, o practică riscantă într-o democrație care valorizează separarea dintre stat și mediul de afaceri.
Unii analiști observă și o ironie: Lisa Monaco a condus, în perioada Biden, echipa de aplicare a legii în domeniul criptomonedelor, investigând fraude financiare similare celor despre care criticii susțin că au adus beneficii familiei Trump. Mai devreme în carieră, Monaco a făcut parte din echipa Departamentului de Justiție care a instrumentat celebrul caz Enron, contribuind la condamnarea a cinci directori.
Această experiență în lupta împotriva infracțiunilor financiare ar putea explica, spun unii comentatori, de ce prezența sa într-o companie cu contracte guvernamentale deranjează actuala administrație.
În timp ce Microsoft continuă să fie un partener esențial pentru guvernul american în domenii sensibile precum securitatea cibernetică și infrastructura de cloud, presiunile politice venite de la Casa Albă riscă să tensioneze și mai mult relația dintre Washington și sectorul tehnologic. Cazul ar putea deveni un precedent periculos, în care o dispută politică personală ajunge să influențeze decizii corporative majore, testând rezistența principiilor democratice într-o eră în care granițele dintre politică și afaceri sunt tot mai difuze.