Arheologia românească trece printr-o etapă de transformare spectaculoasă, datorită colaborării dintre Endava și Institutul de Cercetare al Universității din București (ICUB). La Școala de Vară „De la Robotică la Arheologie”, desfășurată între 30 iulie și 3 august 2025 la situl arheologic Sultana-Malu Roșu din județul Călărași, tehnologia a întâlnit istoria într-un mod cu totul nou. Elevii Colegiului Național „Gheorghe Lazăr” au lucrat cot la cot cu specialiști IT și arheologi pentru a înțelege cum pot fi folosite instrumente bazate pe inteligență artificială (AI) pentru digitizarea documentelor, reconstruirea artefactelor și chiar reconstituirea scheletelor umane descoperite pe teren.
Această a doua ediție a școlii de vară marchează un pas important în direcția interdisciplinară, unde AI-ul nu mai este doar o tehnologie abstractă, ci un partener de lucru pentru cercetători. De la documentația clasică scrisă de mână și până la imagini din satelit, toate datele pot fi centralizate și procesate cu ajutorul unor aplicații inteligente, oferind o imagine mai clară și mai completă a trecutului.
Cum schimbă Gen AI Assistant modul de lucru al arheologilor
Una dintre cele mai importante noutăți prezentate la ediția din 2025 a fost Gen-AI Assistant, un instrument digital special conceput pentru arheologi. Acesta este capabil să clasifice artefacte, să facă predicții contextuale, să estimeze resurse și să susțină analiza unor volume uriașe de date acumulate pe teren. Practic, cercetătorii primesc un „colaborator virtual” care poate accelera procesul de interpretare și reconstrucție.
AI-ul a fost folosit pentru recunoașterea automată a fragmentelor osoase, reconstituirea poziției lor în schelet și chiar identificarea posibilului individ căruia îi aparțin. Într-un sit unde pot fi descoperite rămășițele mai multor persoane, o astfel de funcție este crucială. Elevii au văzut, de asemenea, cum fragmentele ceramice pot fi scanate și recompuse digital, economisind săptămâni întregi de muncă manuală.
Un alt avantaj major este integrarea datelor disparate – de la note de teren și fotografii, până la ortofotografii și măsurători cu radar sau magnetometru. Acest proces permite crearea unor modele 3D extrem de detaliate, care oferă o perspectivă completă asupra așezărilor neolitice studiate. Descoperirile de la Sultana, unde comunitatea de acum 6.000 de ani a lăsat urme despre viața cotidiană și ritualurile funerare, devin astfel mai ușor de interpretat.
Tehnologia, un partener educațional și de cercetare
Rolul Endava nu s-a limitat la partea tehnică, ci a inclus și o importantă componentă educațională. Elevii au învățat cum să construiască prompturi clare pentru AI și cum să dezvolte aplicații funcționale în doar două săptămâni, chiar și fără cunoștințe avansate de programare. Conceptul CRAFT (Context, Rezultate, Public, Format, Ton) a fost aplicat pentru formularea de instrucțiuni precise, demonstrând cât de mult contează claritatea cerințelor în obținerea unor rezultate utile.
Specialiștii Endava au subliniat că inteligența artificială funcționează asemenea unui membru junior al echipei: dacă primește indicații clare și verificări constante, poate deveni un sprijin esențial în rezolvarea problemelor complexe. Această abordare a fost confirmată și de exercițiile practice desfășurate în cadrul școlii de vară, unde liceenii au combinat date reale cu soluții AI pentru a testa reconstrucții și automatizări.
Experiența directă a tinerilor cu instrumente de ultimă generație are și un rol formativ. Ei descoperă cum pasiunile pentru istorie, IT sau științe exacte pot fi unite într-un viitor parcurs profesional interdisciplinar. Colaborarea dintre ICUB și Endava devine astfel nu doar o inițiativă de cercetare, ci și o punte între educația liceală și universitară.
Spre un model european de inovație în arheologie
Endava și ICUB nu se opresc aici. Planul este ca soluțiile testate la Sultana să fie dezvoltate mai departe în proiecte europene și internaționale, pentru a transforma arheologia românească într-un exemplu de inovație interdisciplinară. Se discută deja despre parteneriate cu institute și universități din Europa, în vederea validării acestor instrumente digitale în contexte diverse.
În paralel, s-au explorat și idei inspirate din industrie, precum automatizarea proceselor repetitive. Un exemplu este conceptul de „tunel de spălare” pentru fragmentele ceramice, similar cu tehnologia folosită în spălătoriile auto, dar adaptat pentru arheologie. Scopul este de a economisi timp și resurse, lăsând specialiștii să se concentreze pe interpretarea datelor.
Aceste inițiative arată cum tehnologia și știința pot colabora pentru a scoate la lumină trecutul, fără a înlocui expertiza umană, ci amplificând-o. După cum spunea Miron Stratan, consultant Endava: „AI-ul și modelele digitale nu înlocuiesc arheologul, ci îi amplifică expertiza. Ele ne ajută să procesăm date uriașe, să reconstruim fragmente din trecut și să descoperim informații care altfel ar fi rămas ascunse.”
Prin continuarea parteneriatului dintre Endava și ICUB, România are șansa de a deveni un reper european în aplicarea tehnologiilor digitale la arheologie, un domeniu care de obicei este asociat mai mult cu trecutul decât cu viitorul. Însă exact aici stă inovația: trecutul poate fi înțeles mai bine prin instrumentele viitorului.