Cercetătorii dezvoltă „gemeni digitali” capabili să analizeze și să prevadă evoluția sănătății mintale, deschizând drumul spre o medicină personalizată și preventivă.
Ceea ce odinioară părea un concept de science-fiction, un dublu virtual al unei persoane, devine rapid realitate.
Noile progrese în inteligență artificială permit crearea așa-numiților „gemeni digitali”: modele virtuale care reproduc în detaliu comportamentul și funcționarea organismului uman, pe baza datelor colectate în timp real.
Tehnologia, deja utilizată în aviație și industrie pentru a anticipa defecțiuni sau a optimiza procese, intră acum într-un domeniu mult mai delicat: sănătatea mintală, se arată într-un articol publicat inițial în revista The Conversation.
Cercetători de la universitățile Duke, Columbia, Nebrija și compania CogniFit dezvoltă „gemeni cognitivi”, versiuni digitale ale creierului și comportamentului uman care pot analiza, învăța și prezice evoluția stării psihice a unei persoane.
Cum funcționează un „geamăn cognitiv”
Un geamăn digital este, practic, o copie virtuală alimentată constant cu date despre organismul și activitatea noastră zilnică.
Dispozitive precum ceasurile inteligente, brățările de fitness sau senzorii de somn oferă informații despre ritmul cardiac, calitatea somnului, nivelul de stres sau activitatea fizică.
Prin integrarea acestor date, AI poate construi un model care nu doar reflectă starea actuală a utilizatorului, ci și anticipează schimbările viitoare.
În cazul gemenilor cognitivi, sistemul ar putea evalua felul în care memoria, atenția sau capacitatea de concentrare se modifică în timp și ar putea recomanda activități personalizate pentru menținerea sănătății mintale.
AI-ul acționează aici ca un „dirijor” al datelor, coordonând informațiile provenite din mai multe surse, analizând tipare și ajustând strategiile de intervenție înainte ca problemele să devină evidente.
De la jocuri cognitive la terapie personalizată
Până acum, antrenamentele cognitive digitale s-au limitat la aplicații și jocuri menite să stimuleze memoria sau atenția, dar cu rezultate limitate.
Conceptul de geamăn cognitiv duce ideea mai departe, printr-un sistem dinamic, supravegheat de profesioniști și bazat pe dovezi științifice.
Această abordare marchează o tranziție clară de la metodele generale la o medicină cu adevărat personalizată, în care tratamentele și prevenția sunt adaptate fiecărui individ. Prin simularea reacțiilor neurologice într-un mediu virtual, specialiștii pot testa siguranța și eficiența intervențiilor înainte de aplicarea lor reală.
Totuși, progresele vin la pachet cu provocări majore. Confidențialitatea datelor și transparența algoritmilor trebuie garantate, iar accesul la astfel de tehnologii nu trebuie să fie condiționat de resurse financiare sau competențe digitale.
Chiar și așa, potențialul este enorm. Studii recente arată că tehnologia digitală poate întârzia declinul cognitiv, inclusiv în cazurile de afecțiuni neurodegenerative.
În anii următori, este posibil ca fiecare dintre noi să aibă propriul „geamăn digital”, un asistent virtual care învață constant despre noi, ne monitorizează starea mintală și ne ajută să prevenim tulburările înainte să apară.
Ceea ce cândva părea o fantezie tehnologică ar putea deveni un pas firesc al medicinei moderne: un partener digital care ne înțelege, ne anticipează și ne protejează sănătatea psihică.