impactul-inteligentei-artificiale-asupra-locurilor-de-munca:-crestere-in-fabrici-si-automatizare-in-birouri

Impactul inteligenței artificiale asupra locurilor de muncă: Creștere în fabrici și automatizare în birouri

Timp de citire: 2 minute

Adoptarea rapidă a inteligenței artificiale în mediul profesional a stârnit discuții intense despre posibile pierderi de locuri de muncă.

Totuși, datele recente din Brazilia sugerează un efect mai nuanțat. Un studiu bazat pe registrul național al software-urilor comerciale arată că AI influențează diferit angajații din birouri și cei de pe linia de producție, se arată pe Cepr.org.

Inteligența artificială, ajutor sau amenințare pentru angajați?

În fabrici, AI crește cererea pentru muncitori cu calificare redusă, deoarece utilaje mai productive și mai ușor de utilizat necesită operatori pentru a funcționa optim.

În birouri, în schimb, AI automatizează sarcini administrative, reducând necesarul de angajați pentru activitățile repetitive.

Per ansamblu, impactul pozitiv asupra producției conduce la o creștere netă a ocupării forței de muncă și la reducerea inegalităților salariale.

Un exemplu concret este sistemul de mentenanță predictivă „imachine”, dezvoltat de o companie braziliană. Acesta analizează datele colectate de senzori instalați pe utilaje pentru a identifica eventuale defecțiuni, a programa reparații și a ghida operatorii în utilizarea echipamentelor.

În practică, un astfel de sistem poate reduce perioadele neplanificate de oprire cu până la 50% și face ca utilajele complexe să fie mai accesibile pentru muncitori tineri sau cu experiență redusă.

În același timp, imachine preia sarcini precum planificarea mentenanței sau analiza performanței în birouri, automatizând activități care înainte necesitau personal administrativ.

Acest lucru evidențiază tendința generală: AI sprijină angajarea muncitorilor pe linia de producție, în timp ce înlocuiește sarcinile repetitive din birouri.

Registrul software-urilor comerciale și boom-ul inteligenței artificiale

Cercetătorii brazilieni au putut urmări aceste efecte datorită unui registru administrativ complet al software-urilor comerciale, gestionat de Institutul Național de Proprietate Industrială (NIIP).

De la sfârșitul anilor ’80, aproape toate programele software dezvoltate de firmele din Brazilia sunt înregistrate aici, oferind informații detaliate despre proprietari, programatori, domeniile de utilizare și caracteristicile tehnice.

Comparativ cu datele din anunțuri de angajare sau brevete, acest registru oferă o imagine clară asupra adoptării reale a tehnologiilor AI.

Datele arată că dezvoltarea AI a cunoscut o creștere spectaculoasă începând cu 2013, odată cu progresele globale în învățarea automată.

Numărul firmelor care dețin cel puțin un software AI a crescut de șapte ori până în 2022, marcând ceea ce specialiștii numesc „boom-ul AI”.

Înregistrările arată că aproximativ 40% dintre aplicații vizează managementul și sarcinile administrative, iar alte 40% sunt aplicate direct în producție, ceea ce contrazice percepția larg răspândită că AI afectează în principal locurile de muncă cu calificare înaltă.

Astfel, atât oamenii din birouri, cât și cei de pe linia de producție, sunt expuși transformărilor generate de inteligența artificială.