Un proces de proporții istorice împotriva companiei Anthropic, producătoarea chatbotului Claude, riscă să devină cel mai mare caz colectiv de încălcare a drepturilor de autor din istorie și să lovească în plin întreaga industrie de inteligență artificială. Un judecător federal din SUA a decis luna trecută că milioane de autori ar putea să se alăture acțiunii inițiate de trei scriitori, care acuză compania de folosirea ilegală a cărților lor, obținute din așa-numitele „biblioteci fantomă”, pentru antrenarea modelelor lingvistice.
Miza este uriașă: până la 150.000 de dolari despăgubiri pentru fiecare lucrare folosită fără permisiune, ceea ce ar putea însemna sute de miliarde de dolari. Pentru Anthropic, evaluată recent la 61,5 miliarde de dolari, o astfel de sancțiune ar putea fi devastatoare, iar efectele s-ar resimți în tot sectorul AI generativ, scrie Reuters.
Argumentele Anthropic și riscurile pentru întreaga industrie
Într-o petiție depusă săptămâna trecută la Curtea de Apel, Anthropic susține că decizia judecătorului William Alsup este eronată și că procesul nu ar trebui să fie tratat ca acțiune colectivă. Compania afirmă că instanța a certificat clasa de reclamanți „fără o analiză riguroasă” și „fără mijloace fiabile” pentru identificarea clară a membrilor sau pentru evaluarea individuală a pretențiilor fiecăruia.
Cel mai grav, susține Anthropic, este faptul că dimensiunea potențială a despăgubirilor ar forța-o să accepte o înțelegere amiabilă imediată, fără șansa de a-și apăra în instanță modul în care își antrenează modelele AI. În documentul depus, compania avertizează că verdictul ar putea „ruina financiar” nu doar Anthropic, ci și industria de AI generativă în ansamblu, pe care o consideră „prea importantă pentru a eșua”.
Această linie de apărare nu este izolată: alte companii mari de AI, precum OpenAI sau Meta, sunt implicate în procese similare, susținând că folosirea materialelor protejate pentru antrenarea algoritmilor constituie „utilizare corectă” (fair use). Ele avertizează că obligarea la plata drepturilor de autor pentru întregul conținut utilizat ar face modelul de afaceri nesustenabil.
Cazul Anthropic ridică întrebări profunde despre etica și sustenabilitatea modului în care funcționează astăzi AI-ul generativ. Pentru antrenarea modelelor, companiile au exploatat masiv resurse gratuite sau piratate de pe internet, de la cărți și articole, până la imagini și artă digitală.
Unii reprezentanți ai autorilor, precum Authors Alliance și Electronic Frontier Foundation, admit că acțiunile colective pe drepturi de autor sunt dificil de gestionat, deoarece fiecare reclamant trebuie să dovedească deținerea lucrării respective. Acest proces devine complicat mai ales în cazurile în care drepturile sunt împărțite între mai mulți titulari sau aparțin unor moștenitori ai autorilor decedați.
Criticii din afara industriei observă însă că apărarea companiilor AI se concentrează mai puțin pe respectarea drepturilor creatorilor și mai mult pe ideea că progresul tehnologic nu ar trebui încetinit, invocând chiar argumente de securitate națională pentru a evita restricțiile. Această atitudine ridică o dilemă morală: poate fi justificată o industrie întreagă dacă fundamentul său se bazează pe folosirea neautorizată a operei altora?
Implicațiile pe termen lung
Dacă decizia judecătorului Alsup va fi menținută, precedentul creat ar putea remodela radical modul în care sunt dezvoltate modelele AI. Companiile ar putea fi obligate să plătească pentru licențierea materialelor, să creeze propriile seturi de date originale sau să colaboreze direct cu autorii și artiștii. Aceasta ar schimba echilibrul de putere dintre marile corporații tech și comunitatea creativă.
Pe de altă parte, o eventuală răsturnare a deciziei ar putea consolida actualul status quo, în care AI-ul crește rapid, dar în paralel se acumulează tensiuni juridice și sociale privind drepturile de proprietate intelectuală.
Indiferent de verdict, procesul împotriva Anthropic este un test major pentru viitorul AI-ului generativ. El ar putea fie să ducă la reglementări mai stricte și la un model economic mai echitabil pentru creatori, fie să confirme dominația companiilor care își bazează succesul pe accesul masiv și gratuit la conținutul creat de alții.