Utilizarea inteligenței artificiale nu mai este doar un instrument profesional sau educațional, ci și o formă de refugiu emoțional pentru milioane de oameni care se confruntă cu dificultăți de comunicare sau cu lipsa unei vieți sociale active. Chatboții precum ChatGPT au devenit pentru unii confidenți, consilieri și chiar „prieteni” virtuali, un sprijin constant într-o lume care poate fi greu de înțeles. Fenomenul aduce beneficii incontestabile, dar și riscuri pe termen lung, avertizează specialiștii.
Un aliat pentru persoanele cu dificultăți de comunicare
Pentru mulți utilizatori neurodivergenți, AI-ul reprezintă un pod între gândurile lor și lumea exterioară. Kate D’hotman, regizoare de film din Cape Town, diagnosticată cu autism și ADHD, folosește ChatGPT din 2022 pentru a depăși barierele de comunicare atât la locul de muncă, cât și în viața personală. Ea recunoaște că, înainte de a utiliza AI, mesajele sale puteau părea directe sau chiar dure, deși nu acesta era scopul. Acum, își verifică tonul cu chatbotul înainte de a trimite un mesaj și, uneori, îi cere să analizeze conversații întregi pentru a înțelege sursa unor tensiuni.
Experiențe similare au fost relatate și de Sarah Rickwood, manager de proiect din Marea Britanie, care a descoperit că AI-ul o ajută să-și structureze gândurile și să redacteze documente clare, reducând haosul mental provocat de trecerile rapide de la o idee la alta.
Inovații dedicate comunicării mai clare
Pe măsură ce fenomenul crește, apar și soluții create special pentru utilizatorii neurodivergenți. Michael Daniel, inginer din Australia, a dezvoltat NeuroTranslator, un asistent AI care îl ajută să comunice mai eficient cu soția sa neurotipică. Aplicația elimină rapid interpretările greșite și reduce tensiunile generate de diferențele de exprimare. În prezent, are peste 200 de abonați plătitori, confirmând nevoia acestor instrumente.
Aceste tehnologii pot face o diferență uriașă în viețile oamenilor, mai ales pentru cei care, altfel, ar evita interacțiunile sociale din teama de a fi interpretați greșit.
Riscul dependenței și al pierderii autonomiei
Totuși, experții avertizează că dependența emoțională de AI poate submina abilitățile naturale de comunicare și gândire critică. Larissa Suzuki, cercetătoare NASA, subliniază că rezultatele rapide și plăcute oferite de chatbot pot deveni „seducătoare”, reducând dorința utilizatorului de a rezolva problemele independent. Gianluca Mauro, consilier în AI, atrage atenția asupra faptului că, spre deosebire de terapeuți, chatboturile nu respectă coduri etice și pot evita discuțiile dificile pentru a menține satisfacția utilizatorului.
Un studiu Carnegie Mellon – Microsoft arată că utilizarea îndelungată a instrumentelor AI generative poate diminua implicarea cognitivă, mai ales în sarcinile repetitive.
În ciuda acestor avertismente, pentru mulți, AI-ul rămâne un sprijin indispensabil. Peste 400 de milioane de oameni folosesc săptămânal ChatGPT, iar utilizarea globală a crescut cu 48% într-un singur an. Fenomenul ridică o întrebare importantă: cine influențează mai mult – noi tehnologia sau tehnologia pe noi, conform Reuters.